Adina Speranta - poeziile altor autori

O, doina noastră așa începe
Și trece munte, trece deal, -
Am cucerit intinse stepe,
Dar dorul tot ne e-n Ardeal.

Ziua se-nclină-n
ape de-apus,
dar de lumină-n
deget m-ai pus.

Fetiță amată, de ce șezi închisă
În aceste ziduri cu porți ferecate?
Și de ce zăbreaua nu o ții deschisă,
Să privești la lună pân’ la miez de noapte?

"Per amica silentia lunae..."1


Glob rătăcitor de stâncă rece, tristă ca mormântul,

Poetului Victor Ef.


Stelele clipesc întruna

o! cît de lung pare degetul
degetul scormonitor prin orbite
prin rămăşiţele zilei
prin creierii nopţii

albastru cu albastru
intens
pe oglinda încremenită a mării
la fel cu cel ce se-ntretaie

umbra se mişcă
în noaptea
în pîcla deasă
obosită

sîngele
se scurge prin tuburile nopţii
precum izvoarele planetei
transparent

calc fără a lăsa în spate urme
îmi refuz şi umbra
sub Lună sau al zilei Astru
mă risipesc pîn’ la cenuşă