Pantum - Cincinat Pavelescu

Vântul smulge frunza moartă
Pe pustiile cărări,
Raza gândului mă poartă
În albastre depărtări...

Pe pustiile cărări
Toamna zvântură nisipul,
În albastre depărtări
Parcă-i văd şi astăzi chipul.

Toamna zvântură nisipul
Presărat cu frunze d-aur,
Parcă-i văd şi astăzi chipul
Sub al buclelor tezaur...

Presărat cu frunze d-aur
Crângul plânge-al său noroc,
Sub al buclelor tezaur
Ochii ei păreau de foc.

Crângul plânge-al său noroc,
Plânge crângu-a pustiire...
Ochii ei păreau de foc
Când citeau a mea iubire!

Plânge crângu-a pustiire,
Vânturi aprige-l străpung...
Când citea a mea iubire
Mă strângea în braţe lung.

Vânturi aprige-l străpung,
Simte crângul c-o să moară.
Mă strângea în braţe lung
Nestatornica fecioară.

Simte crângul c-o să moară,
Pe când frunza-i plânge-n vânt...
Nestatornica fecioară
Mi-a făcut un jurământ; —

Pe când frunza-i plânge-n vânt,
Se-ntristează văi şi lunci,
Mi-a făcut un jurământ...
Unde-i vremea de atunci?

Se-ntristează văi şi lunci
Suferind aceeaşi soartă...
Unde-i vremea de atunci?
— Vântul smulge frunza moartă.

Adăugat de: Adina Speranta

vezi mai multe poezii de: Cincinat Pavelescu