Avalansa - Aleksandr Puşkin

În mohorâte stânci izbind
Nahlapii spumega mugind,
Si vulturi hora-n cer întind,
Si gem paduri,
Si piscuri albe se desprind
Din nouri suri.

Cândva se prabusi din deal
O avalansa pe praval;
În chei legara mal de mal
Nametii grei;
Si Terekul ca iute val
Se-opri în chei.

Deodata slab si cumintit,
O, Terek, tu ai amutit!
Dar apele au sfredelit
Troianul gros,
Si tu din matca ai navalit
Spumând ciudos.

Si mult timp patura de nea
Zacu asa. Nu se topea.
Si Terekul ciudos sub ea
Trecea suvoi,
Si spuma-i deasa se izbea
În bolti de sloi.

A fost si-un drum peste nameti,
Treceau cai iuti si boi înceti,
Si cu camila lui, razlet,
Vreun negustor.
Azi trece doar Eol, drumet
Din cer în zbor.

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Aleksandr Puşkin



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Cu drag, Auras!
Gerra Orivera
sâmbătă, 04 iulie 2015



Multumesc, Gerra, pentru Puskin
ALapis
sâmbătă, 04 iulie 2015