Poezii despre Scoala:


  • Școala azi

    Din bobocii de tristețe, flori
    Ies în frig și tremură fiori,
    Nu mai este vremea amintirii
    Frumuseții blânde-a primăverii...


    « Ina M. »
  • Cu cartea-n mână

    Cu cartea-n mână, prin lume am plecat,
    Ca un țăran destoinic,pe câmp la semănat,
    Din casa părintească ce m-a văzut mergând,
    Cât imi creștea aripa, cuvânt după cuvânt.


    « Ana Vacarasu »
  • Vouă, Dascălilor noştri!

    Ce-am fost atunci, am vrea sa fim mereu
    Copii cu-nalte idealuri
    Voi, Dascălii, eraţi ca paveze la greu,
    şi ne-aţi format pentru-ale vieţii valuri...


    « Dan Eugen Munteanu »
  • Ţie

    ( Liceului meu Vasile Alecsandri din Galaţi )


    Ai fost odată ca-n poveşti ,


    « Dan Eugen Munteanu »
  • Alegerea

    Printre zilele tăcute ce se-adună în șiraguri
    singur îmi măsor avântul de a fi cutezător
    și pășesc timid prin lume, să-ntâlnesc secrete praguri
    ce se-nalță în fața vieții ca un zid amețitor.


    « blacks »
  • Erezia progresului

    Agricultura a ajuns în fine la sapă
    de lemn iar industria la fier vechi
    Ba avem ba nu avem ţară de vân
    zare Aşa că mai bine ne vindem


    « Costel Zăgan »
  • Erezie pentru vacanța mare

    Mulțumesc Doamne dar ce să fac oare cu
    vacanța Cu libertatea asta fără obiect și fără
    subiect numai cu predicat Bineînțeles că știu
    Pot pleca la mare (neagră de tot) și la munte


    « Costel Zăgan »
  • Erezia lui Caragiale

    Nici n-am scris bine un cuvânt Și lumea
    dă năvală Să mă răs-plătească Dar dom
    nilor opriți-vă Căci nu mai am niciun co(n)t
    liber În schimb foamea șomează Iar băutu


    « Costel Zăgan »
  • Erezia cadrului didactic român

    Sfârșit de an școlar flori bucurii necazuri
    Premiantă nostalgia fericirea de-a ne re
    peta Cartea cu ochii scoși de istoria cea
    mai recentă Copii alergând printre nori și ob


    « Costel Zăgan »
  • Erezia absolventului

    A fi elev e o problemă cu foarte multe necunoscute
    Și-n primul rând școala boala mea de fiecare zi Și-atâția
    vraci încercând zadarnic să te pună pe picioare Ca și cum
    tu te-ai fi născut ieri Toți sar cu gura pe tine Să nu faci aia


    « Costel Zăgan »