- Acasă
- Dezbateri Generale
- 24 ianuarie 1859: „Mica Unire”, primul pas spre România. Cum s-a făcut Unirea Principatelor Române sub domnia lui Cuza.
24 ianuarie 1859: „Mica Unire”, primul pas spre România. Cum s-a făcut Unirea Principatelor Române sub domnia lui Cuza.
MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859- Unirea Principatelor Române: Ziua de 24 ianuarie a ramas în istoria românilor ca data la care s-a înfaptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859, la foarte scurt timp dupa numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei şi ţarii Româneţti.
Dupa mai mulţi ani în care paşii spre îndeplinirea acestei dorinţe au fost "marunţiţi" de atitudinea marilor puteri ale Europei, aceasta a devenit realitate, într-un context favorabil, care a dus, pe parcurs, la transformarea "României" de atunci într-un stat modern, aducând pentru prima data câteva elemente occidentale în viaţa românilor.MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859- Unirea Principatelor Române: Ziua de 24 ianuarie a ramas în istoria românilor ca data la care s-a înfaptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859, la foarte scurt timp dupa numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei şi ţarii Româneşti.
Unirea Principatelor Române, cunoscuta ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia), reprezinta unificarea vechilor principate, Moldova şi ţara Româneasca, într-un Principat unit.
La mijlocul secolului al XIX-lea, soarta principatelor Moldovei şi ţarii Româneţti era în mâinile Rusiei şi ale Imperiului Otoman, care se opuneau unirii lor.
Situaţia s-a schimbat în urma razboiului Crimeii, dintre 1853 şi 1856, când Rusia a fost învinsa de Marile Puteri, formate din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei, Imperiul Francez, Regatul Sardiniei şi Imperiul Otoman.
Principatele române, din mâinile ruşilor şi turcilor, în ale marilor puteri europene
Dupa razboi, în 1856, prin Tratatul de Pace de la Paris se iau decizii care privesc şi principatele Moldovei şi ţarii Româneşti.
De exemplu, Moldovei i se ataţeaza trei judeţe din sudul Basarabiei, Cahul, Ismail şi Bolgrad.
În contextul discuţiilor despre unirea celor doua principate, în 1857 Marile Puteri acorda acestora dreptul organizarii unui "referendum" (consultarea populaţiei cu drept de vot) despre Unire.
În acest scop, se constituiau adunari Ad-hoc, în care se discutau alegerile pentru Divanurile Ad-hoc, care urmau sa se pronunţe asupra organizarii politice şi sociale a ţarilor române.
În Ţara Româneasca, majoritatea membrilor din Divanul Ad-hoc au spus "Da" pentru Unire, însa în Moldova, situaţia a fost mai controversata. Aici, caimacanul (locţiitor la conducerea Moldovei), Nicolae Vogoride, sprijinit de Imperiul Otoman, care îi promitea domnia daca Unirea nu se va realiza, a falsificat listele electorale de reprezentare în divanul Ad-hoc.
Şansa a facut însa ca Vogoride sa se destainuie, prin scrisori, fratelui sau din Constantinopol, iar corespondenţa a fost furata şi publicata în presa europeana, la Bruxelles.
Descoperirea a iscat scandaluri atât printre români, cât mai ales la nivel european. Marile Puteri au rupt relaţia cu Imperiul Otoman, au solicitat întâlniri cu împaratul Franţei, Napoleon, şi regina Marii Britanii, Victoria, iar falsele alegeri au fost, astfel, anulate. În toamna anului 1857, în urma noilor alegeri, toşi s-au pronunţat pentru Unirea Principatelor Moldovei şi ţarii Româneşti.
În 1858, Convenţia de la Paris a stabilit mai multe prevederi referitoare la principatele române, dintre care cea mai semnificativa a fost unirea parţiala a principatelor Moldovei şi Valahiei sub denumirea "Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei", care ramâneau sub suzeranitatea "Maiestaşii Sale Sultanul" şi sub protecţia Marilor Puteri. Unirea propusa aici s-a dovedit a fi mai degraba una formala, cele doua principate urmând sa funcţioneze separat în mare parte, ca pâna atunci, cu doar câteva puncte comune: o Comisie Centrala la Focşani, care reprezenta un fel de Parlament mai mic, Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie şi Armata. Capitalele ramâneau aceleaşi, la Bucureşti şi Iaşi, şi se intenşiona ca domnitorii sa fie diferiţi.
Surpriza alegerilor domnitorilor din cele doua principate
În anul urmator, în data de 5/17 ianuarie 1859, au fost organizate alegeri la Iaşi, în Moldova, iar noul domnitor a fost desemnat Alexandru Ioan Cuza. Peste o saptamâna, în 12/24 ianuarie 1859, au avut loc alegeri şi la Bucureşti, iar profitând de faptul ca Marile Puteri nu specificau clar ca principatele române nu pot fi conduse de acelaşi domnitor, şi aici a fost ales tot Alexandru Ioan Cuza. Puse în faţa faptului împlinit, Marile Puteri au avut brusc de a face cu doua principate conduse de acelaşi domnitor.
Marele merit al lui Cuza a fost ca a reuşit sa aduca recunoaşterea internaţionala a Unirii Principatelor Române şi, prin reformele sale din toate domeniile, a pus bazele statului român modern. Noua ţara a început sa se numeasca România abia dupa abdicarea lui Cuza, din anul 1866, când a fost redactata prima constituţie.
În tot acest timp, în care doua dintre principatele române au reuşit sa se uneasca, Transilvania se afla sub stapânire austriaca, iar din 1867, sub dominaşie austro-ungara, pâna în 1918, când a avut loc Marea Unire de la Alba Iulia.
ALapis,
duminică, 24 ianuarie 2016
Împărtăşeşte-ne opinia ta:
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Comentarii:
Mulțumim Aurel, mulțumim Adina !
La mulți ani românilor din toată lumea !
mirimirela
duminică, 24 ianuarie 2016
Sa ne traiasca Romania noastra draga.
cristina
duminică, 24 ianuarie 2016
Toti romanii avem un nume, toti avem o soarta-n lume !
lucas
duminică, 24 ianuarie 2016
Multumesc Aurel!
traian
duminică, 24 ianuarie 2016
Mulțumim Aurel !
La mulți ani România, la mulți ani romani de pretutindeni !
M Horlaci
duminică, 24 ianuarie 2016
Am repetat , am văzut ,scuze,Adina, nu mai pot să-l editez. Am cerut ajutorul lui Dan.
Aurel Petre
duminică, 24 ianuarie 2016
''Jur in numele Preasfintei Treimi si in fata Tarii ca voi pazi cu sfintenie drepturile si interesele Principatelor Unite; ca in toata Domnia mea voi priveghea la respectarea legilor pentru toti si in toate, si ca nu voi avea inaintea ochilor mei decit binele si fericirea natiei Romane. Asa Dumnezeu si confratii mei sa-mi fie intru ajutor!''
Acesta este juramantul lui Alexandru Ioan Cuza , prin care se angaja sa respecte actul Unirii din 5 si 24 Ianuarie., juramant depus in cladirea Catedralei Mitropolitane din Bucuresti. Din pacate, locul unde s-a infaptuit Unirea la 24 Ianuarie , si anume cladirea Hotelului Concordia este o ruina ...O biata tabela aminteste de marele eveniment pe care l-a strajuit ...
La multi ani , dragi romani , de pretutindeni!
P.S. ...Aurel, vezi ca ai repetitie la un paragraf ...
Adina Speranta
duminică, 24 ianuarie 2016
La mulți ani românilor de pretutindeni, bucurați-vă de această zi, dacă nu ar fi existat Mica Unire nu se știe când sau dacă ar fi existat Marea Unire. Pentru mine toți românii sunt patrioți și uniți întru frăție. Nu o să-i împart niciodată pe regiuni de interes sau pe interese de conștiința națională. Focul neiertător al istoriei ne-a
pârjolit și pe noi ca neam, important e să credem în noi chiar dacă granițe sau întins peste sufletele noastre. Dumnezeu să binecuvânteze această zi și pe pilduitorii neamului. Fiți fericiți chiar dacă încă se mai plânge în suferință acolo unde romănii mai pătimesc pentru identitatea lor, să sperăm că vor venii și vremuri mai bune pentru ei, important e să fim uniți.
Aurel Petre
duminică, 24 ianuarie 2016
Adrian Maniu
Al. O. Teodoreanu
Alecu Donici
Alecu Russo
Alexandru Alexianu
Alexandru Bogdanovici
Alexandru Hrisoverghi
Alexandru Macedonski
Alexandru Philippide
Alexandru T. Stamatiad
Alexandru Vlahuţă
Alexei Mateevici
Andrei Mureşanu
Anonim
Anton Pann
Artur Enăşescu
Benjamin Fondane
Bogdan Petriceicu Haşdeu
Calistrat Hogaș
Camil Petrescu
Carmen Sylva
Cezar Bolliac
Cincinat Pavelescu
Constantin Mille
Constantin Negruzzi
Constantin Oprişan
Costache Conachi
Costache Ioanid
Dan Botta
Demostene Botez
Dimitrie Anghel
Dimitrie Bolintineanu
Dimitrie Gusti
Dosoftei
Duiliu Zamfirescu
Dumitru Iacobescu
Dumitru Theodor Neculuță
Elena Farago
Elena Văcărescu
Emil Botta
Emil Cioran
Eusebiu Camilar
Gavril Rotică
George Bacovia
George Coşbuc
George Ranetti
George Topîrceanu
George Tutoveanu
Gheorghe Sion
Grigore Alexandrescu
Iancu Văcărescu
Ienăchită Văcărescu
Ilarie Voronca
Ioan Budai Deleanu
Ioan Iacob Hozevitul
Ioan S. Neniţescu
Ioanid Romanescu
Ion Barbu
Ion Heliade-Rădulescu
Ion Luca Caragiale
Ion Minulescu
Ion Neculce
Ion Șiugariu
Iosif Trifa
Iulia Haşdeu
Leonid Dimov
Lucian Blaga
Magda Isanos
Mateiu Ion Caragiale
Matilda Cugler-Poni
Mihai Eminescu
Mihail Kogălniceanu
Mihail Săulescu
Mihail Sadoveanu
Mircea Demetriade
Mircea Eliade
Nichifor Crainic
Nichita Stănescu
Nicolae Iorga
Nicolae Labiş
Octavian Goga
Panait Cerna
Radu D. Rosetti
Radu Gyr
Radu Stanca
Ştefan Octavian Iosif
Ștefan Petică
Traian Demetrescu
Tristan Tzara
Tudor Arghezi
Vasile Alecsandri
Vasile Cârlova
Vasile Conta
Vasile Militaru
Veronica Micle
Victor Eftimiu
Virgil Carianopol
Vladimir Streinu
Zorica Laţcu
Agatha Bacovia
Alexandru Andriţoiu
Alexandru Andrieş
Alexandru Busuioceanu
Alexandru Colorian
Alexandru Lungu
Alice Călugăru
Ana Blandiana
Ancelin Roseti
Andrei Ciurunga
Anghel Dumbrăveanu
Ara Alexandru Șișmanian
Aron Cotruș
Arsenie Boca
Aurel Dumitrașcu
Aurel Pastramagiu
Aurel Rău
Benedict Corlaciu
Camil Baltazar
Camil Poenaru
Cassian Maria Spiridon
Cezar Baltag
Cezar Ivănescu
Christian W. Schenk
Claudia Millian Minulescu
Cleopatra Lorințiu
Constanţa Buzea
Constantin Berariu
Constantin Michael-Titus
Constantin Noica
Corneliu Coposu
Corneliu Vadim Tudor
Dan Deşliu
Dan Rotaru
Daniel Drăgan
Daniel Turcea
Dimitrie Ciurezu
Dimitrie Stelaru
Dinu Flămând
Dominic Stanca
Dumitru Corbea
Dumitru Matcovschi
Dumitru Pricop
Elena Armenescu
Elena Liliana Popescu
Emil Brumaru
Emil Isac
Eta Boeriu
Eugen Cioclea
Eugen Ionescu
Eugen Jebeleanu
Filip Brunea-Fox
Florența Albu
Gabriela Melinescu
Gellu Dorian
Gellu Naum
Geo Bogza
Geo Dumitrescu
George Călinescu
George Dan
George Drumur
George Lesnea
George Meniuc
George Ţărnea
Ghenadie Nicu
Gheorghe Azap
Gheorghe Grigurcu
Gheorghe Istrate
Gheorghe Pituţ
Gheorghe Tomozei
Gheorghe Zanat
Gherasim Luca
Grigore Hagiu
Grigore Vieru
Horia Vintilă
Ileana Mălăncioiu
Ioan Alexandru
Ioan Flora
Ion Brad
Ion C. Pena
Ion Caraion
Ion Dodu Bălan
Ion Horea
Ion Iuga
Ion Miloș
Ion Monoran
Ion Pachia-Tatomirescu
Ion Pillat
Ion Pribeagu
Ion Scriba
Ion Stratan
Ion Vinea
Iulian Boldea
Iulian Vesper
Leo Butnaru
Leonida Lari
Lucian Avramescu
Marcel Breslaşu
Maria Banuș
Mariana Marin
Marin Iorda
Marin Sorescu
Mihai Beniuc
Mihai Codreanu
Mihai Ursachi
Mihu Dragomir
Mircea Cărtărescu
Mircea Ciobanu
Mircea Dinescu
Mircea Ivănescu
Mircea Manolescu
Mircea Micu
Mircea Pavelescu
Mircea Streinul
Miron Radu Paraschivescu
Nichita Danilov
Nicolae Corlat
Nicolae Dabija
Nicolae Davidescu
Nicolae Neagu
Nicolae Țațomir
Nina Cassian
Nora Iuga
Octav Sargețiu
Octavian Paler
Otilia Cazimir
Palaghia Eduard Filip
Paul Sava
Pavel Boțu
Pavel Coruț
Petre Ghelmez
Petre Stoica
Petru Creţia
Radu Cârneci
Radu Tudoran
Rodica Elena Lupu
Romulus Guga
Romulus Vulpescu
Sașa Pană
Sesto Pals
Simion Stolnicu
Sorin Cerin
Spiridon Popescu
Ştefan Augustin Doinaş
Ştefan Baciu
Stefan Tanase
Ștefania Stâncă
Stephan Roll
Theodor Damian
Traian Calancia
Traian Chelariu
Traian Dorz
Traian Furnea
Tudor George
Valeria Boiculesi
Valeriu Gafencu
Vasile Copilu-Cheatră
Vasile Posteucă
Veronica Porumbacu
Victor Sivetidis
Victor Tulbure
Virgil Diaconu
Virgil Gheorghiu
Virgil Teodorescu
Zaharia Bârsan
Zaharia Stancu
Adam Puslojić
Adelbert von Chamisso
Ady Endre
Afanasii Fet
Ahmad Shamlou
Ahmet Hașim
Alain Bosquet
Albert Camus
Alberto Blanco
Alberto Serret
Alceu
Aldo Palazzeschi
Alejandra Pizarnik
Alejo Carpentier y Valmont
Aleksandr Blok
Aleksandr Puşkin
Aleksandr Soljeniţîn
Alexander Penn
Alfred de Musset
Alphonse de Lamartine
Amalia Iglesias Serna
Anaïs Nin
Anatole France
André Breton
André Marie Chénier
Anna Ahmatova
Anne Sexton
Antoine de Saint-Exupery
Antonio Machado
Áprily Lajos
Arany János
Arhiloh
Aristóteles España
Arthur Rimbaud
Attila József
Baba Tahir
Babits Mihály
Balázs Béla
Bartók Béla
Bella Ahmadulina
Bertolt Brecht
Blas de Otero
Bob Dylan
Boris Pasternak
Carl Sandburg
Carlos Drummond de Andrade
Cecilia Meireles
Cesar Vallejo
Cesare Pavese
Charles Baudelaire
Charles Bukowski
Charles Guérin
Charles Perrault
Charles Simic
Christian Morgenstern
Cintio Vitier
Concha Urquiza
Coral Bracho
Dante Alighieri
David Avidan
Dino Campana
Dmitry Merezhkovsky
Dsida Jenő
Du Fu
Edgar Allan Poe
Edith Sodergran
Eduardo Galeano
Edward Estlin Cummings
Edward Hirsch
Efraín Barquero
Efrain Huerta
Eli Galindo
Elizabeth Barrett Browning
Elizabeth Bishop
Emile Verhaeren
Emily Dickinson
Enriqueta Ochoa
ERĀQI
Erich Fried
Erich Kastner
Estanislao del Campo
Eugenio Montale
Eugenio Montejo
Eunice Odio
Evgheni Evtuşenko
Ezra Pound
Fadwa Tuqan
Farkas Árpád
Federico Garcia Lorca
Félix Grande
Feodor Dostoievski
Fernando Pessoa
Fiodor Tiutcev
Firdousi
Forugh Farrojzad
Francesco Petrarca
Francis Jammes
Francois Villon
Franz Kafka
Friedrich Hölderlin
Friedrich Nietzsche
Friedrich von Schiller
Gabriela Mistral
Gabriele d'Annunzio
Georg Trakl
George Gordon Byron
Gérard de Nerval
Gerhard Fritsch
Giacomo Leopardi
Giambattista Basile
Giorgios Seferis
Giosuè Carducci
Giuseppe Ungaretti
Guillaume Apollinaire
Gunnar Ekelof
Gunter Grass
Gustaf Munch Petersen
Hafez
Heinrich Heine
Henry Wadsworth Longfillow
Henry Wadsworth Longfillow
Hermann Hesse
Herta Muller
Hilde Domin
Homer
Horiguchi Daigaku
Howard Nemerov
Hristo Botev
Iannis Ritsos
Ingeborg Bachmann
Iosif Brodski
Ismail Kadare
Ivan Bunin
Jabra Ibrahim Jabra
Jack Kerouac
Jacques Prevert
Jaishankar Prasad
James Weldon Johnson
Jan Twardowski
Jean de La Fontaine
Jeanne-Marie Leprince de Beaumont
Jenny Joseph
Jidi Majia
Joachim Ringelnatz
Joan Maragall
Johann Wolfgang von Goethe
John Berryman
John Keats
John Milton
Jorge Guillén
Jorge Luis Borges
Jorge Teillier
José Ángel Buesa
José Antonio Ramos Sucre
José Emilio Pacheco
Jose Hernandez
José Martí
José Saramago
Jose Watanabe
Joy Harjo
Juan Gregorio Regino
Juan Ramón Jiménez
Juana de Ibarbourou
Juhász Gyula
Jules Romains
Julio Cortázar
Julio Flórez Roa
Kabir
Kalidasa
Karin Boye
Kenneth Patchen
Khalil Gibran
Kobayashi Issa
Kobayashi Issa
Kölcsey Ferenc
Konstantin Balmont
Konstantin Simonov
Konstantinos Kavafis
Kostas Varnalis
Kosztolányi Dezső
Krzysztof Kamil Baczyński
Kusano Shinpei
Langston Hughes
Lao Tse
Leah Lakshmi Piepzna-Samarasinha
Leopold Sedar Senghor
Lev Tolstoi
Li Po
Lina de Feria
Lisa Zaran
Louis Aragon
Louise Gluck
Ludwig Fulda
Ludwig Uhland
Luis Cernuda
Luis de Góngora y Argote
Luís Vaz de Camões
Mahmoud Darwish
Manuel del Cabral
Marc Chagall
Marc Girardin
Margaret Atwood
Margarita Michelena
Margo Tamez
Marina Ţvetaeva
Mario Benedetti
Mario Vargas Llosa
Màrius Torres
Mark Talov
Matsuo Basho
Maurice Maeterlinck
Maxim Gorki
Menelaos Ludemis
Michelangelo
Miguel de Unamuno
Miguel Hernández
Miguel Perez Ferrero
Mihail Lermontov
Moulavi
Muhsin Al-Ramli
Murilo Mendes
Nahapet Kuceac
Najwan Darwish
Nancy Morejón
Nazim Hikmet
Nicanor Parra
Nicolás Guillén
Nikolai Rubţov
Nikolaus Lenau
Nikolay Gumilyov
Nikos Karouzos
Nima Youshij
Octavio Paz
Odisseas Elytis
Olaf Bull
Omar Khayyam
Ömer Faruk Toprak
Oscar Wilde
Osip Mandelştam
P Mustapaa
Pablo Neruda
Pablo Picasso
Par Lagerkvist
Paramahansa Yogananda
Patrícia Galvão (Pagu)
Paul Celan
Paul Eluard
Paul Valéry
Paul Verlaine
Paulo Coelho
Pavol Janík
Pedro Salinas
Percy Bysshe Shelley
Pierre de Ronsard
Pilinszky János
R. S. Thomas
Rabindranath Tagore
Rafael Alberti
Rafael Obligado
Rainer Maria Rilke
Ralph Waldo Emerson
Rasul Gamzatov
Reményik Sándor
Rene Char
Richard Bach
Rimma Kazakova
Robert Burns
Robert Desnos
Robert Frost
Roberto Bolaño
Rolando Cárdenas
Rosario Castellanos
Roy Fisher
Rubén Darío
Rudyard Kipling
Rumi
Ryōkan Taigu
Saadi
Şabestari
Saint-John Perse
Salamon Ernő
Salvatore Quasimodo
Samuel Taylor Coleridge
Sándor Márai
Sandor Petofi
Sappho
Sara Teasdale
Seamus Heaney
Serghei Esenin
Silva Kaputikyan
Sir Muhammad Iqbal
Sohrab Sepehri
Stephane Mallarme
Stephen Crane
Sylvia Plath
T.S. Eliot
Tadeusz Różewicz
Tahsin Saraç
Taras Șevcenko
Tassos Leivaditis
Ted Hughes
Thomas Moore
Titos Patrikios
Tomas Tranströmer
Tóth Árpád
Vasko Popa
Velimir Hlebnikov
Vera Pavlova
Vicente Aleixandre
Victor Hugo
Vinicius de Moraes
Vladimir Maiakovski
Vladimir Nabokov
Voltaire
Vörösmarty Mihály
W. H. Auden
Walt Whitman
Wang Wei
Wilhelm Busch
William Blake
William Butler Yeats
William Carlos Williams
William Ernest Henley
William Shakespeare
William Wordsworth
Wislawa Szymborska
Yahya Benekay
Yuri Kageyama
Libelula este simbolul naţional al Japoniei, Japonia fiind cunoscută şi sub numele de Insula libelulă (Akitsushima)
1932 -S-a născut pictorul şi sculptorul Fernando Botero. Din punct de vedere tematic, Botero apelează la creaţia marilor maeştri, cărora le oferă o interpretare profund personală, repreznetând personajele într-un fermecător stil naiv ("Portretul oficial al juntei militare", "Mona Lisa la vârsta de doisprezece ani", "Dureroboteros", "Palatul").
1999 -Clădirea Reichstagului a fost renovată modernizată (de arhitectul britanic Sir Norman Foster) şi inaugurată la Berlin, redevenind, după 66 de ani, sediul Parlamentului german (Bundestag). Între 1894 şi 1933 a fost sediul Reprezentanţei Naţionale a Celui de-al Treilea Reich.