A căzut steaua.
Mi-am strâns cenușa sub cap și am chemat
somnul.
Și am visat că se făcea un dulce și un amar,
și am visat că se făcea o vreme fluidă,
și am visat o balanță
care cântărea zile și nopți
și o femeie care torcea norii.
Era un râs pestriț în păsări și pești.
Și bătrâna secerătoare
îmi legăna viața
într-un leagăn de gresie.
Pământul
era
ca pământul,
bun de născut și murit.
Unde și unde, o vamă, unde și unde,
un deal.
Aici apă, dincolo noapte, mai încolo
mosorul pustiului.
Râsul dezleagă snopii, plânsul îl treieră,
lumina își caută ziua,
cenușa întârzie.
2
Vreau o floare de uitat lumea,
o iarbă de visat cuvintele din lacrima
orbului.
Scară albastră pentru zodii,
foc înfrunzit
urcând o clorofilă roșie
în setea cuvântului.
Distribuie: