SPIRIT care ai plăsmuit acest peisaj,
Aceste grămezi de stânci prăbușite, sumbre și roșii,
Aceste culmi semețe ce sfidează cerul,
Aceste chei, aceste râuri limpezi și vijelioase, această prospețime crudă,
Aceste forme sălbatice și haotice, după legi proprii lor,
Te cunosc, spirit sălbatic – am stat în taină împreună,
Și în mine sunt astfel de forme sălbatice, după legi proprii lor;
S-a spus oare despre cânturile mele că au uitat de artă?
Că n-au topit în ele regulile ei precise și finețea?
Că au uitat ritmul măsurat al liristului, grația templului zidit – coloana
și bolta șlefuită?
Dar tu, cel ce dănțuiești aici – spirit care ai plăsmuit acest peisaj,
Ele și-au amintit de tine.
Distribuie: