Imposibil să compui un poem în acest stadiu al evoluţiei umanităţii.
Imposibil să scrii un poem – nici măcar un vers – de poezie adevărată.
Cel din urmă trubadur a murit în 1914.
Avea un nume de care nu-şi mai aduce aminte nimeni.
Există maşini extrem de complicate pentru nevoile cele mai simple.
Dacă vrei să fumezi o ţigară apeşi pe-un buton.
Vestoanele se îmbumbă cu electricitate.
Dragostea se face prin telecomandă.
Ca să digeri, n-ai nevoie nici de stomac.
Un înţelept a scris în
Ziarul
că ne mai trebuie mult
până să ajungem la un nivel acceptabil de cultură.
Doar că până atunci, din fericire, eu voi fi mort.
Oamenii n-au progresat
şi se ucid unii pe alţii ca nişte căpuşe.
Căpuşele eroice renasc.
Deşi este de nelocuit, lumea-i din ce în ce mai locuită.
Iar dacă ochii ar re-învăţa să plângă am avea şi un nou potop.
(Mă îndoiesc să fi scris vreun poem.)
Distribuie: