Livada - Saadi

Vorbi c-un fluture un nu stiu cine :
-"Tu flacara dac-o-ndragesti , nu-i bine .

Ia drumul ce nadjdea o ascunde !
Cat despre foc ? De unde pana unde ?

Esti salamandra ce din foc se-nfrupta ?
Si cat curaj ti-ar trebui in lupta !

Nu-i liliac sub soare sa ramana .
Esti prost cand fierul vrei sa-l frangi in mana .

Si daca flacara iti e dusmana ,
Iubirea pentru ea nu-i oare vama ?

Si nimeni nu va fi sa-ti tina parte ,
cand pentru ea ai parte doar de moarte .

Milogul indragind regeasca fata ,
Iubirii vane ghiontu-i e rasplata .

De tine nici ca-i pasa-a ei lumina ,
Cand padisahu-n juru-i se inclina .

Iar tu , intr-o asemenea-adunare ,
sarmana cum esti , nu vei gasi iertare .

Cu ceilalti de se poarta bland si-i iarta ,
pe tine-n miezul focului te poarta ."

Raspunse fluturele , torta vie .
-"Mirare-i daca ard ? Ce-mi pasa mie !

Mi-e inima un foc , si-oricare
alt foc , pe langa=al meu e-o floare .

Vesmantul inimii nu pentru mine ea-l sfasie .
Al sufletului guler cat de bine-mi-l sfasie .

Nu vrerea mea spre flacara ma-mpinge .
Un lant de patimi gatul mi-l incinge .

Chiar dac-as sta departe , focul m-ar aprinde .
Ea numai dup-o clipa focului m-ar vinde .

Oricum , vreau focul sa-mi cuprinda pieptul ,
caci unde-i ea , eu sa exist n-am dreptul ."

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Saadi



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.