Sonetul VI - Rainer Maria Rilke

Trandafir, pururi domneşti; antichităţii
fostu-i-ai potir fără chenar aurit;
nouă ne eşti floarea deplinătăţii,
chip nenumărat, niciodat' istovit.
Mândrul avut, veşmânt peste veşmânt,
învăluie-un trup ce-i doar strălucire;
dar însăşi petala despuiată-i în vânt,
şi-i veşmântului, oricând dezminţire.
De veacuri mireasma ta ne-îmbie
cu gingaş nespuse numiri;
preaslăviri către bolţi înălţate.
Nu ştim cum să-ţi spunem, ghicim...
amintiri către tine se-ndreaptă, o mie,
ceasuri râvnite ce pot fi chemate...



traducere de Nicolae Argintescu-Amza

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Rainer Maria Rilke



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.