Postul Crăciunului, timp de smerenie și rugăciune - maria.filipoiu

POSTUL CRĂCIUNULUI - TIMP DE SMERENIE ȘI RUGĂCIUNE

Postul Crăciunului sau Postul Naşterii Mântuitorului durează patruzeci de zile, timp în care credincioșii de pregătesc sfletește și trupește pentru sărbătoarea Naşterii Domnului Iisus Hristos, prin smerenie și rugăciune. Postul ncepe la aceeași dată, 15 noiembrie şi se încheie în 24 decembrie - Ajunul Crăciunului.
Pe durata postului de 40 de zile, credincioșii își aduc aminte de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta să primească Dcalogul lui Dumnezeu scris pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii.
Potrivit tradiţiilor străvechi, se spune că Postul Crăciunului a fost lăsat de Maica Domnului, pentru ca bătrânul Crăciun să se căiască, fiindcă i-a tăiat mâinile nevestei sale - Crăciuneasa - cea care o moşise pe Sfânta Fecioară. După prima săptămână de post, în 21 noiembrie, ortodocşii cinstesc Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, sărbătoare numită și Ovidenia, Obrejenia sau Vovidenia (Cea care se face văzută).

Lăsatul Secului are loc pe 14 noiembrie, cu o zi înainte de intrarea în Postul Nașterii Mântuitorului sau Postul Crăciunului, aceasta fiind ultima zi în care se mai consumă carne, brânză, lapte, ouă. Tradiția spune că în aceasta zi, rudele se strâng împreună la o masă mare, cu băutură şi mâncare din belșug.
După rânduielile bisericești, dacă 14 noiembrie este miercurea sau vinerea, se lasă sec cu o zi mai înainte, adică pe 13 noiembrie.
Lasatul Secului pentru Postul Crăciunului 2020 are loc în seara Sfântului Filip - 14 noiembrie. Pe toată perioada postului, Biserica Ortodoxă interzice: nunți și petreceri. Postul Crăciunului aminteşte de postul îndelungat al patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament, în aşteptarea venirii lui Mesia, Izbăvitorul.
Postul Crăciunului este mai uşor faţă de cel al Paştelui, având multe dezlegări la peşte, ulei şi vin. Se dă dezlegare la peşte şi preparate din peşte, precum şi la vin şi untdelemn în toate zilele de sâmbătă şi duminică.
În Postul Crăciunului, credincioșii consumă doar mâncăruri de post. Aceștiai nu au voie să guste carne, brânză și ouă, iar în zilele de luni, miercuri și vineri mâncarea se consumă fără ulei și nu se bea vin. Însă, dacă în zilele de luni, miercuri și vineri, Biserica Ortodoxă prăznuiește un sfânt mare din Calendar însemnat cu cruce neagră, atunci creștinii au voie să consume vin și untdelemn, iar dacă sărbătoarea este trecută cu cruce roșie în calendar, atunci în acea zi se face dezlegare și la pește.

Zile cu dezlegare la pește în postul Crăciunului

- 21 noiembrie – Intrarea în biserică a Maicii Domnului;
- 23 noiembrie – Sfântului Cuvios Antonie de la Iezerul Vâlcii;
- 24 noiembrie – Duminica a 30-a după Rusalii;
- 25 noiembrie – Sfânta Mare Mucenică Ecaterina, Sfântul Mare Mucenic Mercurie;
- 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul României;
- 1 decembrie – duminica a 15-a după Rusalii;
- 3 decembrie – Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica şi Căldăruşani;
- 5 decembrie – Sfântul Cuvios Sava cel Sfinţit, Sfântul Mucenic Anastasie, Sfântul Cuvios Mucenic Cosma Atonitul;
- 6 decembrie – Sfântul Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei;
- 7 decembrie – Sfânta Mucenică Filofteia de la Curtea de Argeş;
- 8 decembrie – Duminica a 27-a după Rusalii;
- 12 decembrie – Sfântul Ierarh Spiridon, Episcopul Trimitundei, Sfântul Mucenic Sinet, Sfântul Ierarh Alexandru, arhiepiscopul Ierusalimului;
- 14 decembrie – Sfinţii Mucenici Tirs, Calinic, Filimon şi Apolonie;
- 15 decembrie – Duminica a 28-a după Rusalii.
- 13 decembrie - sărbătoarea Sfântului Ierarh Dosoftei, mitropolitul Moldovei
- 18 decembrie - sărbătoarea Sfântului Daniil Sihastrul
În ziua de Ajunul Crăciunului se ţine post negru şi se mănâncă abia seara și doar grâu fiert îndulcit cu miere, covrigi, turte din făină și poame. Cu semințe au ajunat și Daniil proorocul și cei trei tineri din Babilon, care au prevestit și așteptat Nașterea Mântuitorului.

Rugăciunea din Postul Crăciunului

În postul Crăciunului, creştinii sunt îndemnaţi spre rugăciune, pentru purificarea sufletului şi credința în Dumnezeu.

„Dumnezeul nostru, nădejdea tuturor marginilor pământului şi a celor ce sunt pe mare, departe, Cel ce mai înainte ai întocmit, prin Legea Ta Veche şi Nouă aceste zile de post, la care ne-ai învrednicit să ajungem acum, pe Tine Te lăudăm şi Ţie ne rugăm:
- Întărește-ne cu puterea Ta, ca să nevoim întru ele cu sârguinţă, spre mărirea numelui Tău , spre iertarea păcatelor noastre, spre alungarea patimilor şi spre biruinţa asupra păcatului; că împreună cu Tine răstignindu-ne şi îngropându-ne, să ne ridicăm din faptele cele moarte şi să petrecem cu bunăplăcere înaintea Ta în toate zilele vieţii noastre.
- Miluiește-ne și ne mântuiește pe noi, Hristoase Dumnezeule, să înălțăm slavă Ție şi Celui fără de început al Tău Părinte şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!” ( crestinortodox.ro.)

Tradiții și superstiții

Legat de Lăsata Secului există credința că „cine lucrează în această zi îl prind frigurile tot anul" sau că „bate piatra peste holde".
- În prima zi din Postul Crăciunului, resturile provenite de la cina de Lăsata Secului sunt strânse şi aruncate cu faţa la răsărit, pentru păsările cerului, zicând:
„Păsările cerului! Eu vă dau vouă hrană de la masa mea, cu care să fiţi îndestulate şi de la holdele mele oprite!" (Tudor Pamfile - "Sărbătorile la români").
- Vasele sunt curățate și aşezate cu gura în jos ca „să fie feriţi de pagubă toţi ai casei".
Vasele se pun cu gura în jos, ca spiritele rele care ajung în casă să nu intre în ele.
- În prima zi de post, femeile spală cămășile, feţele de masă şi aşternuturile, care, potrivit superstiţiei, vor rămâne curate tot anul.
- Ciobanii ţin post ca oile lor să fie ferite de fiarele sălbatice şi să nu se rătăcească niciuna de turmă.
- O superstiţie spune că de Lăsata Secului, localnicii trebuie să ungă uşile, ferestrele şi porţile cu usturoi pentru a alunga spiritele rele, iar în unele zone, se trag focuri de armă pentru a speria spiritele rele.
- Un mit ne spune cum va fi iarna, doar uitându-ne la pieptul găinii pregătite pentru masa de Lăsata Secului. Dacă pieptul găinii e gras, atunci iarna va fi grea şi necruţătoare, dar dacă este subţire, iarna va fi uşoară și primăvara timpurie.
- Se spune că fetele nemăritate, în postul Crăciunului, este bine să bată pernele, pentru a-și găsi ursitul mai repede și pentru a-și îmblânzi soarta.
- Când vremea este bună pe toată durata postului și nu e prea frig, primăvara va fi ploioasă.
- Pe 29 noiembrie, în ajun de Sfântul Andrei, se spune că se ung ușile și ferestrele cu usturoi împotriva strigoilor. De asemenea, nu se dă cu mătura de teama lupilor.
- În ziua de Sf. Andrei, de 30 noiembrie, nu se împrumută din casă, nu se pronunță numele lupului, iar fetele fac vrăji de dragoste. În această zi se pune în apă o crenguță de măr, iar dacă înflorește până de Sfântul Vasile, atunci anul viitor va fi unul roditor.
- Deşi este o perioadă lungă de timp, acest post trebuie respectat cu sfințenie: înfrânare, evlavie, mărturisire a păcatelor şi multă rugăciune de către toți creştinii, încât să-şi atingă scopul, acela de a purifica sufletul și trupul.

Post binecuvântat creștinilor ortodocși!
Binecuvântează, Doamne, România și poporul ei , aflat în vreme de grea suferință și bântuit de moarte năpraznică, a pandemiei COVID-19, că Tu ești doctorul sufletelor noastre, în vecii vecilor!
Amin!

Maria FILIPOIU / UZPR
București - România


Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.