Vânt - Octavio Paz

Frunzele cântă,
dănțuiesc prin copac pere moi;
roza se zbate,
nu pe tufiș, pe vântul vâlvoi.
Nouri și nouri
plutesc adormiți, alge de nea;
Pe cerul întins
se-nvâte, cu ei, forța cuiva.
Totul e spațiu;
firul de mac vibrează carnal
și-o goală femeie
alunecă-n vânt, pe-o coamă de val.
Nimic nu sunt eu,
lumină, reflux sau trup plutitor;
e-al vântului tot
și aeru-i vânt mereu călător.

traducere - g.Cristea

Viento

Cantan las hojas,
bailan las peras en el peral;
gira la rosa,
rosa del viento, no del rosal.
Nubes y nubes
flotan dormidas, algas del aire;
todo el espacio
gira con ellas, fuerza de nadie.
Todo es espacio;
vibra la vara de la amapola
y una desnuda
vuela en el viento lomo de ola.
Nada soy yo,
cuerpo que flota, luz, oleaje;
todo es del viento
y el viento es aire siempre de viaje.

Adăugat de: gabriel cristea

vezi mai multe poezii de: Octavio Paz



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.