Între gânduri

miercuri, 18 martie 2015

Încins de gânduri mă retrag spre seară
Pe drumuri slugărite de demult.
Eliberat – ca dintr-un vis ocult –
Vântoasele mă prind în horă iară.

Şi-mi spun mereu, nu-i bun ce e prea mult!
Urcând, imperturbabil mă coboară
Aceeaşi pătimire – veche moară,
De care n-aş mai vrea să mai ascult. –

Visele – roi de stele efemere –
Ard fumegos pe orizont drapat,
Dar jocul lor mie îmi dă putere...

Şi ard cu visu-n spaţiul expirat,
Rătăcitor pe-o mare de himere...
Şi nu mai am cu cine ţine sfat.

(Din vol.: De la Anna la Caiafa)

Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.

Comentarii: