Minuni ale Maicii Domnului la Izvorul Tămăduirii în România - maria.filipoiu

Minuni ale Maicii Domnului la Izvorul Tămăduirii în România  
 
În Arhiepiscopia Bucureștilor, un izvor făcător de minuni se află și la Mânăstirea Ghighiu de lângă orașul Ploiești, care astăzi își sărbătorește hramul. Potrivit tradiției și mărturiilor oamenilor, cei care consumă cu credință din apa acestui izvor se vor vindeca de boli.  
Apa tămăduitoare a fost descoperită în anul 1817 de călugărul Agapie, care împreună cu patru ucenici de la Mănăstirea Cernica erau în căutarea unui loc prielnic pentru a ridica o mănăstire. Adormind aici a auzit susurul unei ape, ceea ce i-a adus încredințarea că aici este locul căutat. În cursul anilor, s-a construit deasupra izvorului un frumos agheasmatar.  
Tot la această mănăstire se află Icoana Maicii Domnului „Siriaca”, adusă din Patriarhia Antiohiei în România în anul 1958. Cinstirea acestei icoane în ziua praznicului Izvorului Tămăduirii a fost înscrisă în calendarul Bisericii Ortodoxe Române începând cu anul 2019.  
 
- Mânăstirea Dervent din Constanța, este loc de pelerinaj în această sărbătoare a Maicii Domnului.  
La aproximativ 700 de metri de biserica principală a mănăstirii - un paraclis pictat cu scene din viața Sfântului Apostol Andrei - curge izvorul cu apă binecuvântată a așeză­mântului, considerat cel mai vechi din țara noastră. În drumul său de propovăduire a Evangheliei, Sfântul Apostol Andrei s-a odihnit în acest loc. Însetând, a lovit cu toiagul o piatră din care a început să curgă apă binecuvântată. Potrivit tradiției, locul a avut un rol deosebit în lucrarea Sfântului Andrei, aici fiind un baptisteriu, unde au fost botezați strămoșii noștri de pe aceste meleaguri, care doreau să devină creștini. La prăznuirea hramului mănăstirii constăn­țene Dervent vin anual numeroși pelerini cu credință în puterea tămăduitoare a acestui izvor.  
 
- Biserica „Buna Vestire” din Brăila este în Săptămâna Luminată, loc de pelerinaj pentru credincioșii din întreaga țară, care vin să primească apa tămăduitoare din izvorul aflat sub Sfântul Altar. Apa izvorăște o dată pe an, la sărbătoarea ­Izvorului Tămăduirii.  
Locul a fost descoperit în anul 1863, în timpul lucrărilor la temelia Bisericii „Buna Vestire” - lăcaș religios a comunității grecești din acest oraș, prin visul unuia dintre ctitori, considerat un semn divin. Izvorul închizându-se într-o fântână, deasupra ei s-a înălțat Sfântul Altar. Apa se găsește la o adâncime de 15 metri sub Sfântul Altar, iar în ziua acestui praznic suprafața apei fântânii ajunge până la doi metri.  
 
- Alte izvoare tămăduitoare sunt legate de voievozii Țărilor Române, ele marcând episoade prin care aceștia și poporul binecredincios au scăpat de boli, secetă sau năvăliri altor cotropitorilor.  
- Un astfel de izvor se află la Mănăstirea Glavacioc din județul Argeș. Prima minune s-a petrecut cu Vlad Vodă Călugărul, nepotul lui Mircea cel Bătrân, care suferea de o boală de stomac, dar bând din această apă s-a vindecat. Ca recunoștință, acest așezământ a fost folosit drept reședință domnească.  
- Tot în județul Argeș este și Biserica „Sfântul Ierarh Nectarie Taumaturgul”, din satul Vâlcelele-Crâmpotani, comuna Merișani, unde se află, potrivit tradiției, șapte izvoare tămăduitoare, pe dealul numit „Valea Radului”. Aici se spune că domnitorul Mircea cel Bătrân (1386-1418) a poposit cu oastea sa și au luat apă în timpul luptei de la Rovine, când s-au retras aici, pentru că turcii otrăviseră apele în luptă. Acest loc a fost binefăcător atât pentru Vlad Țepeș, Mihnea Turcitul, precum și alți domnitori și pelerini, care se opreau aici pentru rugăciune, meditație, dar și pentru a bea din apa izvoarelor  
 
- O altă legendă, consemnată în monografia județului Romanați din anul 1923, povestește că Matei Basarab s-a vindecat de o boală de piele cumplită după spălarea pe corp cu apa izvorului de la Mănăstirea Brâncoveni din Olt.  
 
- Un izvor al minunilor se află și la Mănăstirea Horăicioara din județul Neamț, despre care se spune că alungă seceta. Alt izvor tămăduitor se află la Mănăstirea Cetățuia Negru Vodă din acest județ.  
 
- De asemenea, la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus se află o fântână cu un izvor tămăduitor, atestat în documente pe la anul 1500. Biserica veche din centrul mănăstirii a fost ctitorită de Constantin Brâncoveanu.  
 
- În țara noastră există mult mai multe izvoare tămăduitoare în jurul cărora, cu prilejul acestui praznic, mii de creștini vin să se împărtă­șească din binefacerile apei sfințite, participând la procesiuni, unde slujitorii săvârșesc, potrivit tradiţiei, slujba de Sfințire a apei după rânduiala din ­vinerea Săptămânii Luminate.  

Maria Filipoiu / UZPR
București, România


Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.