171 - Michelangelo

Răpească minții ce-i frumos urâta
pieire, ca să șteargă chipu-anume,
așa cum ea vi l-a răpit din lume;
căci trece râsu-n plans și focu-n gheață,
urând-o, într-atâta,
că frumusețea nu mai e semeață…
Dar dacă dă viață
în minte ochilor frumoși, extatic
veți arde – lemn uscat într-un jăratec.


din Poezii, traducere de C.D.Zeletin

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Michelangelo



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.