Ciocea - Marin Sorescu

Ciocea secera singur pe la Bocşă.
Trei pogoane de loc de grui,
Ce să facă el singur în trei pogoane?
- Cumnate, da' cumnata nu vine?
- Fir-ar a dă! că nu vrea să vie.
Mai dau şi eu, după aia mai pun oameni, după
Ce-or mai termina şi ei.
Plecam eu acasă, povesteşte mama,
Mă duceam pe la Manda
Şi-o vedeam pe muierea lui Ciocea la poartă,
Punea fluturi pe-o cămaşă.
- Cumnată, cumnatul singur pe-acolo, nu te duci
Să-i ajuţi?
- Ba! Are copii.
Să-şi muncească, să le dea de mâncare.
Şi-ncepea să ocăre:
Lovi-l-ar plezneala,
Găsi-l-ar ăl din baltă,
Găsi-l-aş ţapăn
Până deseară, lua-l-ar boala,
Umple-l-ar jipul!
Că eu n-am venit cu copii la el.
Înţelege-te cu ea.
Ei, copiii erau ai lor, ai cui să fie!

Ea şi-a vândut şase pogoane de pământ al ei
şi-a luat căruţă cu cai.
Se plimba pe la bâlciuri şi numai fluturi punea pe ea,
Cine mai era ca ea?

Şi-ntr-o luni după Paşti s-a certat Ciocea cu Măria.
I-a scos lada cu ţoale în curte şi le-a dat foc.
Au ars toate. Avea palton bun de carachior, cămăşi, fuste.
Şi-au ars toate, nu se putea apropia nimeni, că se lua cu
Securea după el.
- Iuu, cămăşile mele, lucrurile mele de la tata,
Să mi le ardă el.
Ea - îi tăia gura în fier şi-n oţel, nu mai tăcea. Da să se
Apropie, el ameninţa cu securea.
- Păi, dacă te-ai făcut a dă! Să vezi tu cum îţi litrosesc tot.
Şi ea a rămas goală. Şi-a plecat la Mitroacă, la deal,
Vezi că ţi-a dat fiştireaua? i-au zis şi ei,
Nu-ţi spuneam noi? Aşa, gura bate fundul,
Te-a luat ăla la rapangele.
Ciocea mai ţinuse una înainte,
Pe Păuna lui Predu, şi aia frumoasă.
Şi s-a dus Ciocea la Păuna, fosta lui nevastă,
Şi-a luat-o:
- Hai acasă, că n-am muiere. A plecat, fir-ar a dă, hai tu.
Şi-a venit aia. Şi când a auzit Măria,
Repede cu valea, a doua zi venea cu valea,
Venea c-o falcă-n cer şi cu una-n pământ.
Că ea era mare, şi fustele mari, parcă mergea cu valea toată.
S-au încăierat până seara
Şi seara a răzbit asta şi-a plecat ailaltă.

Treaba voastră, zicea Ciocea, să-mi rămână una acasă,
Să nu-mi stea curtea pustie
Şi să aibă cine îngriji de copii.
Măria era muma copiilor, a biruit dragostea de mamă.

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Marin Sorescu