Narcis - Leonid Dimov

Coboram cu luntrea, tot perechi-perechi,
Milă adunând, heu! din milă-n milă,
Am trecut de cotul Dunării străvechi
Soare tăvălind, vesel, în argilă.


O, ce mare dulce-n mult prea galbeni zori:
Pescăruşul fuse împuşcat degeaba.
Bâzâiau locuitori necuvântători
Când la Babarada cînd la Radababa.


Şi când mi-am înfipt braţele în ape
Luminoase până-n cel din urmă fund,
N-am ştiut să-l prind, să nu-l las să scape,
Printre alge roşii, chipul cel secund.

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Leonid Dimov



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.