Zi și noapte - Kabir

Zi și noapte m-am jucat cu tovarășii mei,
iar acum mi-e frică.
Atât de înalt era palatul Domnului meu,
îmi tremură inima să-i urc treptele:
însă trebuie să nu fiu sfios,
dacă vreau să mă bucur de iubirea Lui.
Inima trebuie să-mi stea lipită de Iubitul meu;
trebuie să-mi dau la o parte vălul
și să-l întâlnesc cu tot trupul meu;
Ochii mei trebuie să împlinească
ceremonia lămpilor iubirii.
Kabir spune: „Ascultă-mă, prietene:
el știe cine iubește. Dacă nu simți cu adevărat
dorul iubirii după Iubitul tău,
în van îți împodobești trupul, în van îți pui
luciri pe pleoape.”


Traducere Stela Tinney

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Kabir



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.