Ora ceaiului - Ilarie Voronca

te opreșți la vânzatoarea de legume
îți surâd ca șopârle fasolele verzi
constelația mazărei naufragiază vorbele
boabele stau în păstaie ca școlarii cuminți în bănci
ca lotci dovleceii își vâră botul înaintează
amurgesc sfeclele ca tapițerii pătrunjelul mărarul
iepuri de casă ridichii albi pătlăgele
vinete înnoptează iată tomatele ca obrajii
transilvănencelor în broboade de mângâieri cristale pașii conopidele cât omăt întârziat pe boschete de șoapte și sticlele cu apă minerală morcovii oglinzi fluviu ca oase lungi se deosebesc casele cuvintele cu virtuți terapeutice drumul săpat în pătlagină laptuci și iată fața de hristos chinuit a cartofului el știe secretele nopții cu burdufe de linișți rădăcinile lui pipăie rărunchii pământului albe netede ca tuburi rădăcinile înaintează în nervi


sug înțelepciunea vremurilor osemintele nopții închini un imn cartofului vreau să am limpezimea tăcerea ta fruct al țărânei asemeni cu țărâna din pântecul întunericului nu ne uită întărește-ne cu uleiul nopților mâna
tu știi subterane abecedare c-au hrănit dumnezeu și ploile virtuțile ți le tragi din pământ ca din staul oile

cerurile te primesc în orice căldare.
cartof icoana umilinții a răbdării
tu te mulțumești cu puțin și ne dai tot
iată și triunghiul zborului în metalul înserării
cerul atârnă ca limba câinilor de un cot.
cartof ca mâinile plugarului aspre
cu răcoare de tunel de după-amiază
tu ești al gliei glas pre
tine ochiul îngerilor fără haraci te veghează
tu îți lipești urechea de pământ
lângă zgomotele măruntaiele toate
atâtea vrăji ca eticheta de drogherie în tine sunt
tu ești un pahar de vitalitate
îmi place coaja miezului tău umezindu-se
cum îți faci loc cu umerii tăi să crești
te aștept te ascult și bătăi de inimă ivindu-se
în negreala și noroiul tău culori cerești
strângi și apoi ne dai pe limba amidon
tu primești binecuvântarea vântului
norii îți clădesc sub zare un tron
și numai poetul știe că tu ești câinele pământului

te-ai îmbăiat în părul blond al oglinzilor
oglinzi oglinzi grădini peste pânzele aerului
sărutarea de sălcii tremurătoare a umbrelor
continuare a ochiului în harfele de apă
oglinzi ca întâia ieșire din casă a convalescentului
cu zboruri ca tulpini înlemnite în ger
și defilarea aerului ca drapelele regimentului

oglinzi brune oglinzi roșcate ca fața hangiței oglinzi cum sunt copitele căprioarelor scrise în munți oglinzi cu piatră vânătă ca frunza viței oglinzi adolescente ca frunți
am văzut încolăcindu-se în voi frunzarele șerpii vănătorul caută urma zilei rănite în argint se iveau îngerii și cerbii în ceruri rufele vântului clătite
oglinzi de culoarea tăcerii a surâsului oglinzi ca peștele zvârcolindu-se în metal oglinzi ca o amintire a văzului oglinzi ca gâtul femeilor la bal
în inel cântecele dorm ferecate
ca-n uger laptele luminii crește
pe mâini iedera cuvintelor urcate
și un călăreț la conac inima se oprește
oglinzi cu săli de așteptare cu reveniri cu rămasul bun al emigrantului alteori câmpurile se umflă ca mărul în priviri se cățără spre edelweisul lunii aviatorii
oglinzi cum mă înfășoară cum iubesc răcoarea noastră oglinzi de priviri oglinzi de mătase oglinzi umede în buruieni ca boarea oglinzi ca evantalii deschise în oase
oglinzi garaje de automobile covoare oltenești vă știu spuma lânăriilor când iarna vă încuie vă doare
Și-mi plimb prin blănurile voastre mâna

oglinzi cu catifelări de renglote de rugină oglinzi incendiind corăbiile perșilor voi sunteți ecoul sângelui în lumină apusul vă dăruie rumeneala cireșelor
am mușcat fructul vostru am lins
pielea bronzată ca prunele ca privirile
oglinzi terase înspre lacul ziirich
când trenul înaintează ca pescarii de-a lungul țărmului
și iată seara vă amestecă băuturile
seara
oglinzile nu se mai pot deosebi între ele
numai ochii se înfig că niște pinteni în trup
dar e mireasma ca un fior e mireasma
sunt oglinzi cu parfum de garoafe
sunt oglinzi cu parfum de busuioc
sunt oglinzi prinse cu agrafe
sunt oglinzi care nu se văd deloc
cum în oceanul atlantic curenții calzi
cum în glasul tău se umflă păuni
cum în piersică sângele
cum sub trosnetul crengilor în pădure tăcerea

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Ilarie Voronca



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.