Doină - Grigore Vieru



Lui Vasile Alecsandri

De moarte nu mă tem,
Mă tem de suferinţa mamei
De o vedea că nu-s.
De moarte nu mă tem,
Dar cine, cine, dulceo,
Iubi-te-va mai mult?
De moarte nu mă tem,
Dar cum să-mbrace sufletu-mi
Celalt, al bolţii trup?
Căci sus e nesfârşit adâncul,
Iar sufletu-mi e doară
Cât ochiul tău cel umed.
De moarte nu mă tem,
Mă tem să nu apese trupu-mi
Suflarea ce izvor.
De moarte nu mă tem,
Dar cântă pasărea pe ram
Şi lunca nu mă ştie.

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Grigore Vieru



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.