17 – Astyanax - Giorgios Seferis

17



Astyanax

Acum, când plecați, luați și băiatul cu voi,
băiatul care a văzut lumina sub planul planic,
într-o zi când trâmbițe răsună și arme străluceau
și caii de transpirație
îndoit în jgheab pentru a atinge nările umede
suprafața verde a apei.

Mădușii cu ridurile tatălui nostru
stâncile cu înțelepciunea părinților noștri
și sângele fratelui nostru viu pe pământ
au fost o bucurie vitală, un model bogat
pentru sufletele care și-au cunoscut rugăciunea.

Acum, când plecați, acum în ziua plății
zorii, acum că nimeni nu știe
pe care o va ucide și cum va muri,
ia cu tine pe băiatul care a văzut lumina
sub frunzele acelui pom
și să-l înveți să studieze copacii.

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Giorgios Seferis



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.