O alee în Luxemburg - Gérard de Nerval

Trecu copila-ncântătoare
Şi sprintenă ca pasărea:
În mână-i strălucea o floare
Şi nou referen pe buze-avea.

Doar ea putea să mai răspundă,
Ah, sufletului meu uitat;
Venind în noaptea mea profundă,
C-un zâmbet l-ar fi-nseninat!

Dar tinereţea nu-i, vai mie!...
Adio, rază ce-ai sclipit,
Parfum, copilă, armonie...
Trecea norocul, - a fugit!


vezi mai multe poezii de: Gérard de Nerval



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.