Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea – strofă CXXII - George Gordon Byron

De plăsmuirea ei bolnavă-i mintea,
Și crede-n plăsmuire, delirând.
Statuii-n sculptor caută-i sorgintea,
Căci Firea nu face statui, nici vrând.
Ci unde-i farmecul suav și blând
Ce-l urmărim de mici până la moarte,
Un Paradis de neajuns nicicând,
Al deznădejdii, rătăcind, în arte,
Penelul, peana, ca mai mândre flori să poarte?





Traducere Aurel Covaci

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: George Gordon Byron



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.