Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al treilea – strofă XCVIII - George Gordon Byron

... Înrourații zori se-arată iară,
Cu-obraji de flori și cu miresme sfinte,
Râzând de nori – și ziua stă s-apară,
De parcă-n lume n-ar fi și morminte.
Și viața curge iarăși ca-nainte,
Mă aflu încă, Leman minunat,
Pe malul tău vrăjit și, Doamne-Sfinte,
Se odihnește ochiul fermecat
Pe vii priveliști ce din veac le-ai adunat.



Traducere Aurel Covaci

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: George Gordon Byron



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.