Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al treilea – strofă LXXIII - George Gordon Byron

Și cum gândesc, așa cred că mi-e viața:
Pustiul lumii, mișunul, îmi pare
Un loc de chin, unde te-apucă greața
Și-n care-au ispășit vreo crimă mare.
Dar aripi parcă-mi cresc la subțiore,
Mai iuți ca uraganul nentrecut,
Și astfel prinde sufletul să-mi zboare,
Rupând încătușarea ăstui lut
În care s-a trezit închis dintr-unceput.


Traducere Aurel Covaci

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: George Gordon Byron



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.