- Acasă
- George Gordon Byron
- **** Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea – strofă LXXVI – strofă C
**** Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea – strofă LXXVI – strofă C - George Gordon Byron
- Adăugat de: Gerra Orivera
Căci mi-au nenorocit sărmana minte.
Cu vârsta, tot ce-a însemnat plictis
Am regândit, dar ura dinainte,
Când mă chema al tinereții vis
Și fără chef citeam latinul scris,
În inimă mi-e fără voie vie;
Al noutății farmec l-au ucis
Profesorii, cât marea poezie
N-am apucat s-o simt în frageda pruncie.
Traducere Aurel Covaci
Byron – Opere (Ed. Univers, 1985)
Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea –
strofă LXXVII
Adio, deci, Horațiu! Verb satiric
Nu-i ca al tău pe lume! Vină port
Că nu-ți mai pot simți fiorul liric
Și te țin minte cu nevrut efort!
Ce fin și-adânc e-al lirei tale-acord!
Ce moralist – când biciuiești coruperi!
Ce reguli ne înveți chiar astăzi, mort!
Stârnești și remușcări – dar nu ne superi!
Te las cu Socrate-ntre brazi, zăpezi, ienuperi!
Traducere Aurel Covaci
Byron – Opere (Ed. Univers, 1985)
Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea –
strofă LXXVIII
O, Roma, țara mea! În suflet țară!
Orfanii inimii la tine vin,
O, mamă de imperii, legendară,
Stingheră – unde simți că al al tău chin
Pe lângă-al său înseamnă prea puțin!
Stați și-ascultați cum bufnițele țipă!
Călcați pe templul ruinat latin,
Și vi s-o risipi durerea-n pripă,
Pășind pe-o lume ce e lut fragil, de-o clipă!
Traducere Aurel Covaci
Byron – Opere (Ed. Univers, 1985)
Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea –
strofă LXXIX
Niobe-a neamurilor e, lipsită
De tron, fii glas – durerea să și-o zbiere,
Cu-o urnă goală-n mâna-i veștejită!
Cenușa sfântă nu e nicăiere;
Chiar și lui Scipio mormânt stingher e
Și-ale eroilor morminte-s goale.
Tu, Tibru, au poți curge în tăcere,
Tăindu-ți prin pustiu de marmuri cale?
Fă-i, din val galben, tu, mantie Romei tale!
Traducere Aurel Covaci
Byron – Opere (Ed. Univers, 1985)
Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea –
strofă LXXX
Goți, foc, creștini, războaie, inundații,
Și Timpul, între coline, șapte,
I-au stins și gloria, și împărații!
Ah, Capitoliul a stat să rabde
Monarhi barbari călări! Ce crude fapte!
Căzut-au temple, turnuri în ruine,
Și, peste haos de-ndoită noapte,
Cine-o s-arunce-o rază de lumină,
Spunând: „A fost și e!” în vremea ce-o să vină?
Traducere Aurel Covaci
Byron – Opere (Ed. Univers, 1985)
Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea –
strofă LXXXI
O noapte-a evilor și-a Ignoranței,
Ce-i fica nopții și în bezne-o ține.
Orbi, rătăcim pe căile speranței,
Căci oceaul, slăvile divine
Au hărți – și le cunoaștem mult mai bine,
Dar noaptea-i un deșert unde-amintirea
Se rătăcește... Des, peste ruine,
Noi Evreka! strigăm, dar strălucirea
De-o clipă-i – și-un miraj a fi se-arată știrea.
Traducere Aurel Covaci
Byron – Opere (Ed. Univers, 1985)
Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea –
strofă LXXXII
Vai, unde-i mândra urbe? Unde-s cele
Trei sute de Triumfuri? Și-acea zi
Când Brutus a ajuns vestit sub stele?
Dar ale lui Vergiliu poezii?
Dar Cicero, ce elocvent vorbi?
Dar ale lui Tit Livius tablouri?
Prin dânșii Roma, va să reînvii...
Noi lumea să ne-o plângem, căci ecouri
Nu vom lăsa și noi, ca Roma, din cavouri.
Traducere Aurel Covaci
Byron – Opere (Ed. Univers, 1985)
Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea –
strofă LXXXIII
Tu, Sylla, căruia la car ți-a pus
Fortuna roată – aqvila să-ți zboare
Peste-Asia ai vrut, și-apoi, supus,
Să-nfrunți, pe drept, a Romei răzbunare;
Tu, ce-nghețai senatul c-o-ncruntare,
În ciuda viciilor omenești,
Te-ai dovedit roman de viță mare,
Căci drepturi mult mai mari decât regești
Ai lepădat, fiind și-n stare să zâmbești;
Traducere Aurel Covaci
Byron – Opere (Ed. Univers, 1985)
Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea –
strofă LXXXIV
Adică sceptrul dictatorial!
Dar bănuiai tu că se va prosterne
Unor străini însemnul triumfal?
Că prinți străini îi vor dicta guverne
Cetății cei divine și eterne
Ce oști gătea doar pentru mari victorii,
Și umbra ei prinsese a-și așterne
Peste-ale lumii vaste teritorii,
Atotputernică știută de istorii?
Traducere Aurel Covaci
Byron – Opere (Ed. Univers, 1985)
Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea –
strofă LXXXV
Victorios a fost, puternic domn el,
Dar cel dintâi dintre uzurpatori
A fost al nostru, înțeleptul Cromwell,
Când tronul fu, gonind pe dictatori,
În eșafod să-l schimbe deseori.
Ilustru răzvrătit! Ah, Libertatea
Și Faima costă crime și orori.
Ci tragă-nvățături posteritatea:
Muri în zi când a și-nfrânt regalitatea!
Traducere Aurel Covaci
Byron – Opere (Ed. Univers, 1985)
Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea –
strofă LXXXVI
Doi ani el în aceeași zi a-nvins,
Și în aceeași zi, și-aceeași lună,
Lințoliu moartea peste el a-ntins,
În alt an... N-a vrut soarta să ne spună
Că visele ce inima adună,
Pe drum spinos purtându-ne-n neștire,
Mormânt mai mult înseamnă, nu cunună?
O, pilde mari de-ar fi să te inspire,
Biet om te-ai bucura mai mult de fericire!
Traducere Aurel Covaci
Byron – Opere (Ed. Univers, 1985)
Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea –
strofă LXXXVII
Iar tu, Statuie-a groazei, ce exiști
În nudă, austeră majestate;
Tu ce văzut-ai cum, cu ochii triști,
Lovit de asasine mâini armate,
Sucombă Caesar plin de demnitate!
Pompei! Nemesis jertfă-atunci ți-l dete,
Regina peste oameni, zei și state!
Să vă cinstim că-nvinsa-ți regi în cete,
Ori că pe scenă doar ați fost marionete?
Traducere Aurel Covaci
Byron – Opere (Ed. Univers, 1985)
Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea –
strofă LXXXVIII
Și tu, lupoaica, doica Romei sfinte,
În țâțele de bronz, chiar și lovită
De trăznet, lapte de vitează ginte
Se pare că mai ai – și neclintită,
Ca monument de artă ești privită! B –
Tu, ce-alăptași un întemeietor,
De fulgerul lui Joe înnegrită,
Pe gemeni îi hrănești cu-același dor,
Curaj nebun sădind și azi în pieptul lor!
Traducere Aurel Covaci
Byron – Opere (Ed. Univers, 1985)
Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea –
strofă LXXXIX
Da,-i alăptezi, dar stirpea lor de cremeni
S-a stins... Le cresc orașe din mormânt;
Cei înfricați de ei, vrând lor asemeni
Să fie, pe-a lor urmă tot călcând,
Învinși și-nvingători au fost și sunt,
Dar n-au ajuns puternici precum ei;
Doar unul, unul singur pe pământ,
A fost pe-aproape... Azi e mort, sau ce-i?
E viu – rob robilor ce-avu, pe drept temei,
Traducere Aurel Covaci
Byron – Opere (Ed. Univers, 1985)
Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea –
strofă XC
Căci de mărirea-i falsă mult orbit,
El, vrându-se un Caesar de-altădată,
Un Caesar avortat s-a dovedit
Și-n alt tipar plămada-i fu turnată;
O, patima și recea judecată
Se împleteau la-ntâiul din instinct;
Pe lângă Cleopatra desfrânată
Era Alcide, dar curând de-alint
Se dezbăra, putând rosti din nou, distinct,
Traducere Aurel Covaci
Byron – Opere (Ed. Univers, 1985)
Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea –
strofă XCI
Un Veni, vidi, vici!... Cestălalt,
Vrând vulturii francezi în aprig zbor
S-o ia nainte-n iureș de asalt,
Ca șoimul cel dresat de vânător,
Nu-și asculta al inimii fior;
Ciudat, sucit, din slăbiciuni, din toate,
L-a stăpânit cumplit, stăruitor,
Cea mai de jos – nespusa Vanitate.
Dar oare ce dorinți avea, adevărate?
Traducere Aurel Covaci
Byron – Opere (Ed. Univers, 1985)
Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea –
strofă XCII
Voia, pe lume, totul, sau nimic!
N-a așteptat ca moartea să-l doboare;
Un Caesar ar fi fost peste un pic,
Al cărui colb îl calc eu în picioare!
Ah, Moarte! Arcuri de triumf, popoare
Zdrobite, sânge-n valuri curs, plâns greu,
Sunt pentru tine – și-arcă de salvare
Nenorociții n-au! Sfânt Dumnezeu,
Întinde iar pe cel frumosul curcubeu!
Traducere Aurel Covaci
Byron – Opere (Ed. Univers, 1985)
Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea –
strofă XCIII
Ce fruct rodește stearpa existență?
Simțiri sălcii, minți slabe, scurtă viață
Și-ascunsa Adevărului esență,
Ca perla-n scoici... În datini toate-ngheață;
Opinia strânge lumea-n văl de ceață,
Din Rău și Bine otova făcând,
Și gândul oamenii nu-și dau pe față,
Căci crimă-i socotit un liber gând,
De poate revărsa lumină pe pământ!
Traducere Aurel Covaci
Byron – Opere (Ed. Univers, 1985)
Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea –
strofă XCIV
Mizeria-și târăsc din veac în veac,
Din tată-n fiu, mereu, și mândri mor
De jugu-înjositor... Diată fac,
Lăsând copiilor mânia lor.
Sclavi înnăscuți, ce liberi nu se vor,
Ei lanțu-și apără-n războaie crunte
Și sângeră ca un gladiator,
În circ, unde ca frunzele mărunte,
Ortacii i-au căzut, pieire stând să-nfrunte.
Traducere Aurel Covaci
Byron – Opere (Ed. Univers, 1985)
Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea –
strofă XCV
Nu de credinți vorbesc... Ele-au rămas
O treabă între om și Dumnezeu,
Ci de ce zi de zi și ceas de ceas
I-apasă tiraniei jugul greu
Și din edictele ce,-n evul meu,
Sunt de stăpânii lumii decretate,
Maimuțe-a celui ce, din somn, mereu,
Trezit-a regi și-a zguduit palate,
Și-atât doar de făcea, slăvit era azi, poate.
Traducere Aurel Covaci
Byron – Opere (Ed. Univers, 1985)
Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea –
strofă XCVI
Pot doar tiranii tiranii să-nfrângă?
Nu-s campioni ai libertății-n lume,
Ca în Columbia ce, virgină încă,
O Pallas izvodit? Oare anume,
Doar în păduri, lângă cascade-n spume,
Natura naște minți, prin străduințe,
Ca a lui Washington? Pământu-acum e
Oare lipsit de-asemenea semințe
Și-n Europa nu pot crește mari voințe?
Traducere Aurel Covaci
Byron – Opere (Ed. Univers, 1985)
Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea –
strofă XCVII
Varsă, de sânge beată, crime Franța,
Și saturnaliile-au fost fatale,
Căci Libertății i-au strivit speranța;
Orori, ambiții mari imperiale
Aridicat-au ziduri colosale
Între nădejdi și om; cel act din urmă
Ce s-a jucat, deschide largă cale
Robiei iar, căci pomul vieții scurmă
Și-i prăbușită și mai greu umana turmă.
Traducere Aurel Covaci
Byron – Opere (Ed. Univers, 1985)
Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea –
strofă XCVIII
Dar zdrențuitul steag, o, Libertate,
În contra vântului ți-l porți, tot sus,
Și glasul tău de trâmbiță mai poate
Suna, după furtună, nesupus.
Flori, frunze din al tău pom sfânt s-au dus
Și ramurile de securi ți-s rupte,
Dar seva și sămânța ta și-au spus
Cuvântul, ce și-n nord de inimi supt e,
Și primăveri vei ști, cu neamare fructe!
Traducere Aurel Covaci
Byron – Opere (Ed. Univers, 1985)
Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea –
strofă XCIX
Un turn văd, ca o veche fortăreață
Ce ar putea o armie să-nfrunte,
Tot învelit de-a iederei verdeață,
Cu câteva creneluri doar pe frunte.
Pe ziduri coșcovite și cărunte,
Stă Veșniciei iedera ghirlandă –
Dar ce comori se-ascund sub lespezi ciunte,
De două mii de ani? Sau cui ofrandă
I s-a adus? Unei femei! Soție,-amantă?
Traducere Aurel Covaci
Byron – Opere (Ed. Univers, 1985)
Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea
– strofă C
Dar cine-a fost ca-n vremea de demult,
De i-i palat mormântul? Fosta castă,
De-un rege demnă, ori chiar și mai mult,
A unui cetățean roman nevastă?
Au ce erou născu din a iei coastă?
Ce fiică farmecul i-l moștenește?
Cum a trăit, iubit în lumea vastă?
Destin înalt ea a avut, firește,
De îngropată e atât de-mpărătește.
Traducere Aurel Covaci
Byron – Opere (Ed. Univers, 1985)
Adăugat de: Gerra Orivera
vezi mai multe poezii de: George Gordon Byron
Împărtăşeşte-ne opinia ta:
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Adrian Maniu
Al. O. Teodoreanu
Alecu Donici
Alecu Russo
Alexandru Alexianu
Alexandru Bogdanovici
Alexandru Hrisoverghi
Alexandru Macedonski
Alexandru Philippide
Alexandru T. Stamatiad
Alexandru Vlahuţă
Alexei Mateevici
Andrei Mureşanu
Anonim
Anton Pann
Artur Enăşescu
Benjamin Fondane
Bogdan Petriceicu Haşdeu
Calistrat Hogaș
Camil Petrescu
Carmen Sylva
Cezar Bolliac
Cincinat Pavelescu
Constantin Mille
Constantin Negruzzi
Constantin Oprişan
Costache Conachi
Costache Ioanid
Dan Botta
Demostene Botez
Dimitrie Anghel
Dimitrie Bolintineanu
Dosoftei
Duiliu Zamfirescu
Dumitru Iacobescu
Dumitru Theodor Neculuță
Elena Farago
Elena Văcărescu
Emil Botta
Emil Cioran
Eusebiu Camilar
Gavril Rotică
George Bacovia
George Coşbuc
George Ranetti
George Topîrceanu
George Tutoveanu
Gheorghe Sion
Grigore Alexandrescu
Iancu Văcărescu
Ienăchită Văcărescu
Ilarie Voronca
Ioan Budai Deleanu
Ioan Iacob Hozevitul
Ioan S. Neniţescu
Ioanid Romanescu
Ion Barbu
Ion Heliade-Rădulescu
Ion Luca Caragiale
Ion Minulescu
Ion Neculce
Ion Șiugariu
Iosif Trifa
Iulia Haşdeu
Leonid Dimov
Lucian Blaga
Magda Isanos
Mateiu Ion Caragiale
Matilda Cugler-Poni
Mihai Eminescu
Mihail Kogălniceanu
Mihail Săulescu
Mihail Sadoveanu
Mircea Demetriade
Mircea Eliade
Nichifor Crainic
Nichita Stănescu
Nicolae Iorga
Nicolae Labiş
Octavian Goga
Panait Cerna
Radu D. Rosetti
Radu Gyr
Radu Stanca
Ştefan Octavian Iosif
Ștefan Petică
Traian Demetrescu
Tristan Tzara
Tudor Arghezi
Vasile Alecsandri
Vasile Cârlova
Vasile Conta
Vasile Militaru
Veronica Micle
Victor Eftimiu
Virgil Carianopol
Vladimir Streinu
Zorica Laţcu
Agatha Bacovia
Alexandru Andriţoiu
Alexandru Andrieş
Alexandru Busuioceanu
Alexandru Colorian
Alexandru Lungu
Alice Călugăru
Ana Blandiana
Ancelin Roseti
Andrei Ciurunga
Anghel Dumbrăveanu
Ara Alexandru Șișmanian
Aron Cotruș
Arsenie Boca
Aurel Dumitrașcu
Aurel Pastramagiu
Aurel Rău
Benedict Corlaciu
Camil Baltazar
Camil Poenaru
Cassian Maria Spiridon
Cezar Baltag
Cezar Ivănescu
Christian W. Schenk
Claudia Millian Minulescu
Cleopatra Lorințiu
Constanţa Buzea
Constantin Berariu
Constantin Michael-Titus
Constantin Noica
Corneliu Coposu
Corneliu Vadim Tudor
Dan Deşliu
Dan Rotaru
Daniel Drăgan
Daniel Turcea
Dimitrie Ciurezu
Dimitrie Stelaru
Dinu Flămând
Dominic Stanca
Dumitru Corbea
Dumitru Matcovschi
Dumitru Pricop
Elena Armenescu
Elena Liliana Popescu
Emil Brumaru
Emil Isac
Eugen Cioclea
Eugen Ionescu
Eugen Jebeleanu
Filip Brunea-Fox
Gabriela Melinescu
Gellu Dorian
Gellu Naum
Geo Bogza
Geo Dumitrescu
George Călinescu
George Drumur
George Lesnea
George Meniuc
George Ţărnea
Ghenadie Nicu
Gheorghe Azap
Gheorghe Grigurcu
Gheorghe Istrate
Gheorghe Pituţ
Gheorghe Tomozei
Gheorghe Zanat
Gherasim Luca
Grigore Hagiu
Grigore Vieru
Horia Vintilă
Ileana Mălăncioiu
Ioan Alexandru
Ioan Flora
Ion Brad
Ion C. Pena
Ion Caraion
Ion Dodu Bălan
Ion Horea
Ion Iuga
Ion Miloș
Ion Monoran
Ion Pillat
Ion Pribeagu
Ion Scriba
Ion Stratan
Ion Vinea
Iulian Boldea
Iulian Vesper
Leo Butnaru
Leonida Lari
Lucian Avramescu
Marcel Breslaşu
Maria Banuș
Mariana Marin
Marin Iorda
Marin Sorescu
Mihai Beniuc
Mihai Codreanu
Mihai Ursachi
Mihu Dragomir
Mircea Cărtărescu
Mircea Ciobanu
Mircea Dinescu
Mircea Ivănescu
Mircea Manolescu
Mircea Micu
Mircea Pavelescu
Mircea Streinul
Miron Radu Paraschivescu
Nicolae Corlat
Nicolae Dabija
Nicolae Davidescu
Nicolae Neagu
Nicolae Țațomir
Nina Cassian
Nora Iuga
Octav Sargețiu
Octavian Paler
Otilia Cazimir
Palaghia Eduard Filip
Paul Sava
Pavel Coruț
Petre Ghelmez
Petre Stoica
Petru Creţia
Radu Cârneci
Radu Tudoran
Rodica Elena Lupu
Romulus Guga
Romulus Vulpescu
Sesto Pals
Simion Stolnicu
Sorin Cerin
Spiridon Popescu
Ştefan Augustin Doinaş
Ştefan Baciu
Stefan Tanase
Ștefania Stâncă
Stephan Roll
Theodor Damian
Traian Calancia
Traian Chelariu
Traian Dorz
Traian Furnea
Tudor George
Valeria Boiculesi
Valeriu Gafencu
Vasile Copilu-Cheatră
Vasile Posteucă
Veronica Porumbacu
Victor Tulbure
Virgil Diaconu
Virgil Gheorghiu
Virgil Teodorescu
Zaharia Bârsan
Zaharia Stancu
Adam Puslojić
Adelbert von Chamisso
Ady Endre
Afanasii Fet
Ahmad Shamlou
Ahmet Hașim
Alain Bosquet
Albert Camus
Alberto Blanco
Alberto Serret
Alceu
Aldo Palazzeschi
Alejandra Pizarnik
Aleksandr Blok
Aleksandr Puşkin
Aleksandr Soljeniţîn
Alfred de Musset
Alphonse de Lamartine
Amalia Iglesias Serna
Anaïs Nin
Anatole France
André Breton
André Marie Chénier
Anna Ahmatova
Anne Sexton
Antoine de Saint-Exupery
Antonio Machado
Áprily Lajos
Arany János
Arhiloh
Aristóteles España
Arthur Rimbaud
Attila József
Baba Tahir
Babits Mihály
Balázs Béla
Bartók Béla
Bella Ahmadulina
Bertolt Brecht
Blas de Otero
Bob Dylan
Boris Pasternak
Carl Sandburg
Carlos Drummond de Andrade
Cecilia Meireles
Cesar Vallejo
Cesare Pavese
Charles Baudelaire
Charles Bukowski
Charles Guérin
Charles Perrault
Charles Simic
Christian Morgenstern
Cintio Vitier
Concha Urquiza
Dante Alighieri
David Avidan
Dino Campana
Dmitry Merezhkovsky
Dsida Jenő
Du Fu
Edgar Allan Poe
Edith Sodergran
Eduardo Galeano
Edward Estlin Cummings
Edward Hirsch
Efraín Barquero
Efrain Huerta
Elizabeth Barrett Browning
Elizabeth Bishop
Emile Verhaeren
Emily Dickinson
Enriqueta Ochoa
ERĀQI
Erich Fried
Erich Kastner
Estanislao del Campo
Eugenio Montale
Eugenio Montejo
Eunice Odio
Evgheni Evtuşenko
Ezra Pound
Farkas Árpád
Federico Garcia Lorca
Félix Grande
Feodor Dostoievski
Fernando Pessoa
Fiodor Tiutcev
Firdousi
Forugh Farrojzad
Francesco Petrarca
Francois Villon
Franz Kafka
Friedrich Hölderlin
Friedrich Nietzsche
Friedrich von Schiller
Gabriela Mistral
Gabriele d'Annunzio
Georg Trakl
George Gordon Byron
Gérard de Nerval
Gerhard Fritsch
Giambattista Basile
Giorgios Seferis
Giosuè Carducci
Giuseppe Ungaretti
Guillaume Apollinaire
Gunnar Ekelof
Gunter Grass
Gustaf Munch Petersen
Hafez
Heinrich Heine
Henry Wadsworth Longfillow
Henry Wadsworth Longfillow
Hermann Hesse
Herta Muller
Hilde Domin
Homer
Horiguchi Daigaku
Howard Nemerov
Hristo Botev
Iannis Ritsos
Ingeborg Bachmann
Iosif Brodski
Ismail Kadare
Ivan Bunin
Jack Kerouac
Jacques Prevert
Jaishankar Prasad
James Weldon Johnson
Jan Twardowski
Jean de La Fontaine
Jeanne-Marie Leprince de Beaumont
Jenny Joseph
Jidi Majia
Joachim Ringelnatz
Joan Maragall
Johann Wolfgang von Goethe
John Berryman
John Keats
John Milton
Jorge Luis Borges
Jorge Teillier
José Ángel Buesa
José Emilio Pacheco
Jose Hernandez
José Martí
José Saramago
Jose Watanabe
Joy Harjo
Juan Gregorio Regino
Juan Ramón Jiménez
Juana de Ibarbourou
Juhász Gyula
Jules Romains
Julio Cortázar
Julio Flórez Roa
Kabir
Kalidasa
Karin Boye
Kenneth Patchen
Khalil Gibran
Kobayashi Issa
Kobayashi Issa
Kölcsey Ferenc
Konstantin Balmont
Konstantin Simonov
Konstantinos Kavafis
Kostas Varnalis
Kosztolányi Dezső
Krzysztof Kamil Baczyński
Kusano Shinpei
Langston Hughes
Lao Tse
Leopold Sedar Senghor
Lev Tolstoi
Li Po
Lina de Feria
Lisa Zaran
Louis Aragon
Louise Gluck
Ludwig Fulda
Ludwig Uhland
Luis Cernuda
Luis de Góngora y Argote
Marc Chagall
Marc Girardin
Margaret Atwood
Margarita Michelena
Marina Ţvetaeva
Mario Benedetti
Mario Vargas Llosa
Mark Talov
Matsuo Basho
Maurice Maeterlinck
Maxim Gorki
Menelaos Ludemis
Michelangelo
Miguel de Unamuno
Miguel Hernández
Miguel Perez Ferrero
Mihail Lermontov
Moulavi
Murilo Mendes
Nahapet Kuceac
Nancy Morejón
Nazim Hikmet
Nikolai Rubţov
Nikolaus Lenau
Nikolay Gumilyov
Nikos Karouzos
Nima Youshij
Octavio Paz
Odisseas Elytis
Olaf Bull
Omar Khayyam
Ömer Faruk Toprak
Oscar Wilde
Osip Mandelştam
P Mustapaa
Pablo Neruda
Pablo Picasso
Par Lagerkvist
Paramahansa Yogananda
Patrícia Galvão (Pagu)
Paul Celan
Paul Eluard
Paul Valéry
Paul Verlaine
Paulo Coelho
Pavol Janík
Pedro Salinas
Percy Bysshe Shelley
Pierre de Ronsard
Pilinszky János
R. S. Thomas
Rabindranath Tagore
Rafael Alberti
Rafael Obligado
Rainer Maria Rilke
Ralph Waldo Emerson
Rasul Gamzatov
Reményik Sándor
Rene Char
Richard Bach
Rimma Kazakova
Robert Burns
Robert Desnos
Robert Frost
Rolando Cárdenas
Rosario Castellanos
Roy Fisher
Rubén Darío
Rudyard Kipling
Rumi
Ryōkan Taigu
Saadi
Şabestari
Saint-John Perse
Salamon Ernő
Salvatore Quasimodo
Samuel Taylor Coleridge
Sándor Márai
Sandor Petofi
Sappho
Sara Teasdale
Seamus Heaney
Serghei Esenin
Silva Kaputikyan
Sohrab Sepehri
Stephane Mallarme
Stephen Crane
Sylvia Plath
T.S. Eliot
Tadeusz Różewicz
Tahsin Saraç
Taras Șevcenko
Tassos Leivaditis
Ted Hughes
Thomas Moore
Titos Patrikios
Tomas Tranströmer
Tóth Árpád
Vasko Popa
Velimir Hlebnikov
Vera Pavlova
Vicente Aleixandre
Victor Hugo
Vinicius de Moraes
Vladimir Maiakovski
Vladimir Nabokov
Voltaire
Vörösmarty Mihály
W. H. Auden
Walt Whitman
Wang Wei
Wilhelm Busch
William Blake
William Butler Yeats
William Carlos Williams
William Ernest Henley
William Shakespeare
William Wordsworth
Wislawa Szymborska
Yahya Benekay
Yuri Kageyama
Singura ţară din lume care are trei capitale este Africa de Sud. Astfel Cape Town este capitala legislativă, Pretoria este capitala executivă iar Bloemfontein este capitala juridică.
1964 -S-a născut Carmen Rădulescu, solistă vocală.
1924 -S-a născut Rauf Denktaş, preşedinte al Republicii Turce a Ciprului de Nord.
”Poezia sa, în cea mai mare parte, deşi construită în note grave
Cuvinte mari, abia atingându-se..., valery
Cultivare, cultură și împărtășire!
Zidul de Mărgean, narcispurice
Scrierile poetului conțin informații atât despre motivele și
Trilogia HISTORIARUM, nicu hăloiu
Cartea poate fi achiziționată de pe site: libris.ro
Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creștine, maria.filipoiu
Vă mulțumesc din suflet domnule Andrei Stomff, pentru minunata carte
Zidul de Mărgean, Emilian Lican
Distribuie: