În umbra Luceafărului

Autor:dorurot


Adăugat de: dorurot

luni, 10 ianuarie 2022

Când genar din cingătoare
Scutura a nopții haină,
Dans vrăjit de ursitoare,
Din divin amăgea taină:
Dintr-o stea îndepărtată
Noaptea asta cristalină
Va lăsa lin să răzbată
Duh împrăștiind lumină...
Avea chip, izvor de farmec,
Frunte 'naltă, visătoare,
Pe cuvânt, harul său darnic
Nins-a cu polen și soare!...
A cutreierat de-a lungul
Si de-a latul draga-i țară,
Doină poleind trecutul,
Veac de aur să-i răsară.
Și căta în codrii lacul
Visurilor de iubire,
Geniul însă, urma sacru
Calea sa spre nemurire...
Ascundea sub pălărie,
Pe albastra-i, dulce floare,
Nimenea să nu mai știe
Cum se fur-o sărutare!...
Aprinzând prea tare dorul,
A zburat 'napoi la stele,
Dăruindu-ne izvorul
Din lumina-i ce nu piere!...
Noi luceferi își cer zorii
Iscusit tocmindu-și versu',
Ei rămân doar... epigonii,
El,...luceafărul măiestru!...


vezi mai multe poezii de: dorurot


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Diverse
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? da
  • »» Vrei să fie analizată critic? da
  • »» Poezia a fost înscrisă în tema săptămânii: Poezia săptămânii nr: CCCXX.


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.