Venea-nflorit de alge, de foi și scoici barbare,
Vuind urca pe dune enormul ocean;
Venea ca un logodnic zvârlind mărgăritare
Și ramuri rupte-n treacăt din codrii de mărgean.
Cu pletele zburlite sălta pe estacade,
Își anina în pripă splendidele-i dantele,
Și iar le lua ca-n urmă mai albe, în cascade,
Să le răsfire-n soare supt geamurile mele.
Pierea apoi prin peșteri, și-acolo, ca avarii,
Ce-și vântură întruna grămezile de aur,
Rostogolea pietrișul adus de milenarii,
Făcându-și socoteala imensului tezaur.
Se înălța pe urmă și iar venea aproape
Să-mi plângă subt fereastră – o, jalnic Ocean !
Ce-ți mai lipsește oare când ai atâtea ape,
Și-n ele-atîtea perle, și aur, și mărgean?
Pânza de păianjen este, de obicei, ţesută într-un colţ liniştit. Firele pânzei sunt lipicioase. Ele se mişcă de fiecare dată când o insectă este prinsă în ele, astfel păianjenul ştie când să vină să îşi mănânce prada.
Evenimente întâmplate în data de azi:
1928 -Sir Alexander Fleming, om de ştiinţă britanic, a descoperit penicilina.
1942 -S-a născut Dewey Martin, vocalist, baterist şi compozitor american (Buffalo Springfield).
Citate şi Maxime:
Femeia e o suprafaţă care simulează adâncimea. Friedrich Nietzsche
Distribuie: