Cristian Ovidiu - poeziile altor autori



Distribuie aceste poezii:

  • Dansul - William Carlos Williams

    În marele tablou al lui Brughel Chermeza
    dansatorii se învârt, se învârt şi...
    mereu se învârt; ţipătul, icnetul şi ...
    piuitul cimpoaielor; o goarnă şi scripcile;

  • Dansatoarea - Horiguchi Daigaku

    Ai zice că-i ţesut din ploaie chimonoul
    Ce-i înfăşoară trupul,
    În timp ce dansatoarea, ah,
    pare gata să cadă.

  • Jazzonia - Langston Hughes

    O! Copac de argint!
    O, sclipitoare fluvii ale sufletului!

    Într-un cabaret din Harlem

  • Cirque d'hiver - Elizabeth Bishop

    Jucăria mecanică traversează sprintenă scena,
    vrednică de-un rege din vremi de demult:
    Un căluţ de circ, cu păr de-adevăratelea, alb.
    Ochii îi sunt de-un negru sticlos.

  • Carusel - Gerhard Fritsch

    Aruncat pe cal porniţi împreună cine
    rămâne căpitanul pe lemn de cal
    în faţă-n corăbioară veşmânt de fetiţe o stindard
    cântec de frunziş şi sunet de orgă vântul nechează

  • Concert de fanfară - Carl Sandburg

    Concert de fanfară grădina publică Nebraska City. Rochii fluide,
    volburase, rochii albe ca vara. Feţe, nuanţe carnate zbughite ca
    ploaia unor flori de cireş. Şi chicoteli, Dumnezeu ştie, chicoteli
    rivalizând cu nechezatul poneilor din Bluesurile Grajdului de Închiriat.

  • Alaiul unui cerşetor - Cezar Bolliac

    Popor, faceţi loc! trece-un călător!
    Un sfeşnic înainte ş-un preot după dânsul;
    De săraci se duce un trist coşciug de lemn.
    Înfăşurat în trenţe, un corp este într-însul,

  • Mersul călugăriţelor - Aldo Palazzeschi

    Micile biserici se deschid când se lasă amurgul
    călugăriţele ies lent şi apoi înşiruite trec pe pod,
    se încrucisează la mijlocul podului,se înclină unele
    în faţa altora, călugăriţele albe, călugăriţele negre,

  • Rapsodie într-o noapte de furtună - T.S. Eliot

    Ora douăsprezece noaptea.
    Strada, cât vezi cu ochii
    Cuprinsă în sinteza lunii,
    Şoptitele incantaţii lunare

  • Mahala - Gunnar Ekelof

    În mahalaua nemărginită
    picoteşte un copac suferind.
    Are numai câteva frunze,
    foşnesc uşor în vânt.