Bătrâneţe, şcoală-naltă... - Costache Ioanid

Bătrâneţe, şcoală-naltă
de-povară şi de scrum...
Cale aspră şi ciudată,
pe-unde n-am fost niciodată,
niciodată pân'acum...

Bătrâneţe, traistă spartă
de-unde toate cad şi toate pier...
cade orice faptă moartă,
cade slava cea deşartă
şi rămâne cea din Cer!

Bătrâneţe, daltă bună,
care taie cu folos,
taie fala ce se-adună,
taie firea cea străbună
din Mireasa Lui Cristos!

Bătrâneţe, tren de seară...
fără bani, fără bilet...
U-u-u!... ce iute zboară
Şi te duci din gară-n gară
către tainicul magnet...

Dar la urmă... Domnul ştie!...
Colo-n slavă, la hotar...
vom sări de bucurie
şi cu Domnul în vecie
vom fi tineri, tineri iar!...

AMIN

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Costache Ioanid



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.