În absența sunetelor - Ana Blandiana

Tu, Doamne, care ne lași să alegem
Între atâtea simțuri
Prin care lumea ne împiedică
Să fim atenți la noi înșine,
Ai încercat să mă ajuți.
În absența sunetelor
Văzduhul devine compact,
O piatră moale prin care se vede
Din când în când
O pasăre vâslind
Ca și cum și-ar pipăi
Drumul cu-aripa
Între pereții capitonați
Ai universului.

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Ana Blandiana



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.