Iluzie - Ana Blandiana

De nescos, de nespus
Cele două triunghiuri
Cu vârful în jos,
Cu vârful în sus,
Înlănțuite, întrepătrunse,
Raze de sex contrar
Într-un singur animal
Devorându-se pe sine însuși cu dor.
Lumină plăcută zeului incitator
Care naște relitățile rostogolindu-le
Rar
Rând pe rând;
Femeie, bărbat, floare, nor,
În limbajul crepuscular,
În centrul neantului sfânt
Există un zeu care se crede cuvânt.

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Ana Blandiana



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.