Balada vechii spelunci - Alexandru Philippide

Stăteam la mese-ngrămădiţi,
Lipite trupuri, suflete stinghere
Ca nişte emigranţi trudiţi
În pântecele unei vechi galere
Spre vreo Americă de vis porniţi.

Fata cu ochi de diamante negre
Turna-n pahare băutura tare
Şi lungi priviri scormonitoare
În piept ca nişte suliţi negre
Ne pătrundeau pe fiecare.

Ce sculptor scăpătat şi neguros
Lăsase cârciumarului drept plată
Statuia-aceea barbară, lucrată
Parcă din smoală, Veneră ciudată
Cu creştetu-n tavanul unsuros?

Fata cu şolduri dolofane
Pe care o iubisem rând pe rând
Cânta romanţe suburbane
Cu glasul răguşit şi blând
Al unei vechi toxicomane.

Urlau în viforul de-afară
Toţi musafirii la sabat
Şi ne chemau neîncetat
Şă ne-avântăm cu ei afară
Pe coama vântului turbat.

Dar noi priveam cu gândul ostenit
Printre banalele refrene
Pe-un nou tovarăş chiar atunci venit
(Şi presimţiri subpământene
Ne-nvăluiau domoale şi viclene).

De unde răsărise printre noi?
Nici unul nu-l văzuse la intrare.
Ce adunare de strigoi!
Statuia ne turna-n pahare
Şi sta la masă lângă noi.

Să te mai miri de noul musafir,
De-mbrăcămintea-i demodată?
Purta un frac verzui cusut cu fir,
Pantofi cu copci de-argint, cravată lată
Cât un ştergar, manşeta fin brodată.

Cu ochi sticloşi în fundul feţii slabe
Ne măsura tot învârtind încet
În degetele lungi ca nişte scoabe
Un ascuţit şi fin stilet
Cu teaca plină de-ncrustări arabe.

L-am ascultat vorbind apoi

În glas cu mlădieri feline;
La vorba lui dorinţe noi
Şi crâncene-aprindeau rubine
În întunericul din noi.

Vorbea despre-o oştire mare,
De-ntunecatul Împărat,
Şi despre-o stranie-njghebare,
Cu suflete de cumpărat:
Răsplata nu e viitoare.

La braţe ne-am crestat pe rând
Şi-am iscălit apoi cu sânge.
Statuia ne turna cântând
Cu glasul răguşit şi blând.
Rachiul avea gust de sânge.

Ha! Ce duhoare de pucioasă!
Unde-i tovarăşul ciudat?
Nu l-ai văzut jucând pe masă
Cu fracu-n coadă verde ridicat?
Copita din pantof ieşea lucioasă...

Câţi au plecat, câţi au rămas
din ceata noastră de atunci?
Trecut-a timp - un veac? un ceas?
Blestemu-acelei vechi spelunci
Ne urmăreşte pas cu pas.

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Alexandru Philippide



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.