În prag eu genuchii-mi îndoi - Aleksandr Blok

În prag eu genuchii-mi îndoi.
Nalț rugi înspre Domnul, târzii.
Sântem în biserică doi,
Dar tu nu mă vezi și nu știi.

De nu șțiu ce vis împlinit
Oftezi spre icoane din greu.
Șoptești că pe-un om l-ai iubit
Și, Doamne! spui numele meu...

Dar iarăși e liniște grea
Și glasul în plâns s-a-necat.
Și iarăși înalț ruga mea
Spre domnul cel sfânt și uitat.

Și toate-s iluzii pustii.
Mă-nchin tremurând, mă-nfior.
O, dacă în zbor vei zvâcni,
Cu tine pe veci am să zbor!...

Martie 1902

Traducerea Emil Iordache.
Volumul '''Versuri despre Preafrumoasa Doamnă''

Adăugat de: ALapis

vezi mai multe poezii de: Aleksandr Blok



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Am citit, e superb, voi reveni întotdeauna cu plăcere pe această pagină a lui Blok.
Popescu Nicoleta
joi, 27 august 2015



superbe poeziile lui Blok...
dar asta..parca le-a intrecut pe toate...
multumesc!
danab
miercuri, 26 august 2015