Maluri de Prut - Adrian Păunescu

Curge Prutul între noi şi plânge
Că ni-i greu şi lui la fel îi greu,
La un val de apă, trei de sânge,
Bietul Prut, uitat de Dumnezeu.

Lumea se mai stinge, se mai naşte,
E ghimpată sârba dintre fraţi,
Vom avea şi noi o zi de Paşte,
Hai, români, din moarte înviaţi.

Dar de peste Prut ridică, frate,
Ochii tăi de-a dreptu-n ochii mei,
Le vom face rând pe rând pe toate,
Dacă eu mai vreau şi tu mai vrei.

Maluri de Prut, apa în ştreang
Maluri de Prut, apa în ştreang.

Nu va fi nici urmă dintr-o apă
Care ne-a durut şi ne-a rănit,
Va rămâne alt pământ să-ncapă
Prutul, ca o muchie de cuţit.

Curge Prutul între ţări române,
I se-aude plângerea-n Carpaţi,
Olt şi Mureş sar ca să-l îngâne,
Jiu şi Nistru, voi ce aşteptaţi?

Şi din cer întregul loc arată
Ca un rai însângerat la brâu,
Vino, frate, să legăm odată
Malurile tragicului râu.

Adăugat de: ALapis

vezi mai multe poezii de: Adrian Păunescu



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.