Adina Speranta - poeziile altor autori

Toamna descărnată scurmă-n pușcării.

Tulbure pe suflet burnița se cerne
pieptul își aprinde stinsele caverne.

Iubito, astă seară te aștept
Cu stelele pe cer îmbobocite
Și ca să poți intra pe nesimțite,
Deschid fereastra care dă în piept.

La ora când cobor, legat în fiare,
să-mi ispășesc osânda cea mai grea,
cu fruntea-n slavă strig din închisoare:
– Nu-s vinovat față de țara mea.

Duh de meșter făurar
drege tainic, în surdină,
punte nouă de cleștar
între țărmuri de lumină.

Ar fi timpul să stăm lângă foc, să iubim
câte-o fată de grâu, cu privirea albastră,
să scriem poeme sau cărți să citim
la lumina ce scade, treptat, în fereastră.

Mi-e sufletul cavou de gheață,
În care doarme-ntins un mire
Ucis în fapt de dimineață,
În ochi c-o altă amintire.

Cânta singuraticul flaut,
Pe vânt alerga elegia.
Cu vântul, cu cântul te caut,
Maria, Maria, Maria!

Din tine iau păcatul, iar restul îl distrug;
Tu ești legat de mine prin partea ta divină
Și ochii se dilată! Să mă întorc, să fug,
Dar țeapăn stă piciorul și spiritul leșină.

Ca înspre pești hipnotici, întind, prin apă,
În somn, o mână de fum spre tine
Când sângeră grădinile în vis o pleoapă
Și când se furișează pomii toamna înspre mine.

Neîntrerupt, silueta ta sky-scrapers strânsă în dinți ca un pumnal
vreau să-ți mângâi gâtul cum urc turn eiffel sau beau vitriol,
prin ochiul tău să trec submarin (ce frumos cow-boy de metal),
din distanțe mari cuvintele adaogă glandele cu alcool.