Adina Speranta - poeziile altor autori

O poveste, o poveste cum n-a fost nici nu mai este,
Care de frumoasa lumei lumei însăși îi dă veste.

[1873]

Valuri lungi de flori albastre,
Valurile unei iniști,
Împlu sufletu-mi de vraja
A nemaisimției liniști.

Duceam de mână fata cea goală cu tricorn
Să fie - pradă dulce - mâncată de licorn,
Era spre dimineață, fântâna somnoroasă
Suia însingurată un abur de mireasă.

Doriţi un glonte în tâmplă?
Nu, mulţumesc.
În picior?
Nu.

Acestea vor fi cu siguranţă
armele viitorului
dar mult mai albe decât acum,
albe ca merii

După ce spăla rufele
îşi spăla mâinile,
care erau şi ele nişte rufe,
le-ntindea la soare,

Străpuns de săgeata imaginară zvârlită de fiul mezin
am căzut pe podea într-un lac de sânge
lupta continua între beligeranți
bunica încălecase la repezeală

Uneori casele se înmulţesc prin sciziparitate luând forme pe care nimeni nu le-ar fi bănuit
unele semănând cu o pară de foc altele cu un condor obosit
pe când cei doi intruşi întinşi pe paie pun la cale
cu mijloace proprii

Peştele forceps m-a vizitat aseară
însoţit de suita lui drapată-n catifea
şi privindu-mă cu ochiul fix de pelerin
mi-a dat să înţeleg următoarele:

Călătoream fără să ştiu cu un halterofil foarte talentat
însă izgonit de părinţi
şi gata să mă înăbuşe cu debordanta activitatea muschiulară a limbajului său argotic
după mai puţin de zece kilometri