Adina Speranta - poeziile altor autori

Îi lăsam să vorbească întotdeauna,
aprobam că, desigur,
steaua și diploma lui
Leopold

Spuneam altădată
că amintirea e timpul în timp ce stă
sau a stat.
Trebuie să mă contrazic.

Dormeam în munți -
pe cel mai întins peron printre linii
unui om călare i se făcea loc
precum singuraticului distinct ca un

Frate, cum clănțăneai tocmai atunci
când s-a cerut să fim veseli,
aveai drepturi la scară,
coborau murmure vagi din clopotnițe,

Strivind realitatea în gând, să curgă must.
Am văzut azi-noapte zece șerpi cu dinții încleștați pe degetele mele, eram cu mâinile afară din oraș, pipăiam dacă există vreun om adormit pe calea ferată.

Am fost pus mai mare
peste un teritoriu disputat,
sediul era
între piețele învingătorilor vechi

Cai îmbrăcați
cu mantale de sticlă argiloasă,
călătorind imponderabili.
S-ar vinde la un preț infernal

Copil în gara mare,
de unde răsare soarele pe oraș?
Pricini de nepăsare adâncă
ascunde fenomenul,

Vocația concretului — imperativ
am și văzut azi noapte zece șerpi
cu dinții încleștați pe degetele mele,
eram cu mâinile afară din oraș, pipăiam

Numai vara ne mai adunăm
puterile
sub acoperișul casei din sat.
Cinci frați semănați