Adina Speranta - poeziile altor autori

Când mi-o-ngheţa cuvântul pe vârful asprei limbi
Nu vreau să mă prefac în fluture sau floare,
Ci aş dori în nor de aur să mă schimb,
Belşug de grâu să scutur pe sterpele ogoare.

Şi iată: zorii sprinteni aleargă; trup de fum.
Deschide zarea lungă, o geană viorie.
Mă scol şi-aştept cu gândul, necruţător, la drum,
Paşi goi să se ivească şi râurată iie.

Vântul cu pantofii bonţi boiul florilor îndoaie
Pe când toamna, gospodină cu ochi umezi, plete sure,
Peste câmpuri, peste sate; peste vârfuri de pădure,
Din nori grei, ca dintr-un uger, mulge picuri grei de ploaie.

Nimeni, nimeni nu ne desparte.
Pe-acelaşi pământ, sub aceeaşi stea
Carnea ta e una cu a mea
În viaţă, în moarte,

În dreapta-i stă un vultur, în stânga un hulub,
Cu fiarele odată într-un culcuş a mas,
Cu gadinele-n râuri s-a întrecut şi sub
Palmieri cu fete negre ani tineri a rămas.

Dac-ai veni-n grădina cu steme şi medalii!
Albinele se roagă acolo şi se-nchină
Pe fiecare dintre molaticele dalii
Ca-ntr-o bisericuţă de zumzet şi lumină.

(...)

Atunci am auzit ce nu se poate auzi cu urechile,
Atunci am văzut ceea ce cu ochii nu se poate vedea,

Nu mi-e dor de nimic, iar dacă
Îmi sfâşii totuşi piepul şi viaţa,
O fac fiindcă îmi place cumplit
Să mă iau la trântă cu viaţa.

Nu pot să uit salcia trupului tău,
Aroma părului tău nu pot s-o uit,
Nu pot să uit glasul care-mi spunea:
Dragule, dragule...

Moartea sub unghiile lungi
Se zbate, pasăre în colivie,
Cântecul ei îmi arde obrajii,
Cu flăcări colilie.