Adina Speranta - poeziile altor autori

Nu pot uita pădurile, gorunii,
Înalţii, fraţii mei de cruce!
La umbra lor, să mor m-aş duce
Când ninge străveziu omătul lunii

Cuțitul negru de metal,
Semn dintr-o altă-mpărăție,
Pus în dulapul provensal
De sticlă, din sufragerie,

Se făcea, îmi amintesc atât de clar
Că eram într-un mare magazin alimentar
Saturat de miresme bizantine:
Vanilie, scorţişoară, măsline.

Se-ncinge tabla dogorând la soare
De pe acoperişuri săltătoare,
Căci saltă-n arşiţă ori mi se pare
Că toate suie-n salt ca să coboare

Lasă-mă cerule să râd pe spate:
Mi-au gâdilat inima frunzişe vărsate.
Livadă rece, ninsori ce scuturi,
Nu mă lăsa să dorm somn cu fluturi.

Pe alee, grămadă, în praf.
Am lăsat bicicletele toate:
Încercam să-nvelim în cearşaf
O bucată de demnitate.

Fierbinte, cât mai fierbinte
Ceaiul să-l ţin la dinte,
Tare, cât mai tare
Muzica, să uit că mă doare,

Pleşuve moş, nu te speria
Că umbra ta n-are să vină,
Îi vom găsi pe undeva
O mai multiplă rădăcină.

În noaptea decolorată şi pustie
Se-aud trompetele de hârtie
Cumpărate de la moşi.
Priveşte cât suntem de frumoşi

Razant cu lumea de granit
Un moale ochi de geam există.
Locuitorii îl omit,
Dar el rămâne şi insistă.