- Acasă
- STOMFF ANDREI AUREL
- 2015
2015
vineri, 07 august 2015
2015
Mă doare istoria şi privesc uluit
Cum rabdă poporul păgânii români
Ce stau în palate şi au pentru câini
Mai multă mâncare decât mulţi copii.
Tu Decebal oare de noi nu mai ştii?
Nu poţi de prin ceruri, de unde priveşti
Să smulgi somnolenţa, sa recucereşti
În sufletul nostru un loc de exemplu?
Mă crede, nu vreau să ridic azi un templu
Ci doar să arăt AND-ul străbun.
Când stă sub călcâi un român nu-i român,
Când rabdă-mpilari parcă nu-i neamul meu.
O, Doamne, îmi e greu să privesc, tare greu!
De ce ne laşi Doamne sub talpă mereu?
De-atâtea milenii povara e grea!
Când ai o istorie cât timpul de veche,
Când plaiul acesta e fără pereche
De ce laşi ca hulpavi călăi să se-adape
Cu sânge de trac şi-i laşi să şi scape
Fugind pe-o minciună cu ochii legaţi?
Întoarce-te Doamne, acesta-i poporul
De unde o lume îşi trage izvorul.
Ramas-am doar laşi şi creduli şi blazaţi?
Mă-ncercana vremea şi somnul mi-e rar,
Şi apa ce-o sorb e de-un rânced amar!
De ce ne dai Doamne asemenea chin?
Trăim pe pământ atât de puţin!
Adu-ne-napoi regii vremilor trace,
Întoarce-ţi tu Doamne privirea încoace
Şi-nvie statuile, câte-au rămas!
Poporul acesta nu-i popor de pripas!
Nu poate sfârşi într-un mod ruşinos
Poporul român, un popor prea frumos
Să doarma-n pădure într-o raclă de sticlă!
Îndură-te Doamne, la viaţă ridică
Opinca de rând şi un crai dat de ea.
Îndură-te Doamne de PATRIA MEA! (2015)
Împărtăşeşte-ne opinia ta:
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Comentarii:
Dragă Mirimirela, şi eu am scris un comentariu asemănător cu... ce spune "stomff". Mulţumesc pentru că, m-am abătut de la tema poeziei. Mulţumesc... admin.
Mulţumesc.
pavalachepaul
luni, 10 august 2015
Multumesc mult domnule Aurel , si fie ca Dumnezeu sa isi intoarca privirea si spre noi si sa ne aduca inapoi maretia unor vremuri prea devreme uitate.
Draga mea Mirimirela , poate Platoul Bucegilor sa fie un punct de maxima energie spirituala si pura in acelasi timp. Am batut multa vreme cararile Bucegilor in special dar nu numai. Muntii mi-au fost adapostul dorit unde am gasit caldura in toiul iernii si racoare in toiul verii. Mi-e dor de sutele d sfarsituri de saptamana in care calcam pe spinarea muntelui respecatndu-l pentru tot ce imi dadea si cred ca imi da in continuare chiar daca merg mai rar sa il vad. Iti multumesc pentru amintirea trezita atat de frums , cu cuvinte calde.
stomff (autor)
luni, 10 august 2015
Se spune că țara noastră este grădina Maicii Domnului. Că va fi "foc"de jur-imprejurul ei, dar de țara noastră nu se va atinge pârjolul. Păi ce nevoie am avea de focul din afară ? Nu facem noi vâlvătăi în fiecare loc, la fiecare pas ? Și totuși. ..când calc pe "platoul"Bucegilor mă simt LIBERĂ, ELIBERATĂ !!! Și atunci, știu : Dumnezeu nu ne va lăsa ! Dar avem nevoie să trecem prin toate astea, avem nevoie de multă smerenie, avem nevoie să înțelegem și să ne învățăm "lecția". Și abia apoi vom putea spune, ca Sf. Constantin, "ÎN ACEST SEMN AM ÎNVINS !"
Minunată această poezie, minunat îndemn, minunate comentarii !
Cu drag,
mirimirela
duminică, 09 august 2015
Adu-ne-napoi regii vremilor trace,
Întoarce-ţi tu Doamne privirea încoace
Superb acest pasaj, mulțumesc,
Cu stimă
ALapis
duminică, 09 august 2015
Multumesc mult Andrei!
stomff (autor)
duminică, 09 august 2015
Am reciti si este inca si mai frumos ca prima data! Mnunat!
andreionthepoetry
sâmbătă, 08 august 2015
Mă aşteptam să nu apară comentariul - cine-a tras în noi... în decebrie... 22? Nu vom afla niciodată dacă... ne temem de moartea trupească... de satan.
Atât... măcar atât să apară...
Mulţumesc.
pavalachepaul
sâmbătă, 08 august 2015
superb.. !
ioana
sâmbătă, 08 august 2015
Multumesc domnule Duverna pentru aprecieri si va asigur asupra faptului ca eu cred ca numai Divinitatea tine in mana destinele noastre. Dar nu ne poate imprumuta mana sa ci trebuie sa ne folosim mintea si mainile noastre.
Draga mea Gerra , nu voi accepta acum , in toamna vietii sa ma las furat de manipulari grosolane care sa ma convinga de superioritatea unor civilizatii certe (egipteana , greaca mai aproape de noi in timp) dar mult ulterioare celei trace. M-am nascut pe pamant romanesc intamplator , din voia Domnului , dar am baut apa acestui pamant si m-am hranit cu graul si verdele naturii carpatice. Am fost invatat sa nu musc niciodata mana ce mi-a dat sa mananc asa incat sunt dator sa iubesc neconditionat si pana la capat acest teritoriu sfant unde am incercat sa devin om. Multumesc pentru lumina ta Gerra!
Draga Andrei , intre noi afinitatile de gandire si simtire s-au cristalizat deja de o vreme si trebuie sa recunosc fara retineri ca sunt fericit pentru ca , fie si virtual, te-am cunoscut. Iti multumesc pentru comentariul foarte adevarat!
Domnule Rolea , sunteti fara indoiala un poetdaruit cu har pentru a infrumuseta aceste plaiuri . Faptul ca va alaturati celor ce simt ceva pentru poporul acesta nu poate decat sa ma bucure si sa imi dea liniste pentru ca dragostea de patrie se transmite inca. Va multumesc priten drag!
stomff (autor)
sâmbătă, 08 august 2015
Dacă suntem aici, suntem prin puterea lui Dumnezeu. El ţine în mâna Sa destinele popoarelor cum şi destinul fiecăruia dinte noi.
Din nou felicitări pentru stilul fluid!
Duverna
sâmbătă, 08 august 2015
Sufletul meu de dacă spune prezent chemării tale, Andrei! Să nu dai voie îndoielii să-ți roadă din suflet, dragul meu! Asta ar însemna să hrănești energetic puterea celor ce ne vor dispăruți din aceste plaiuri magice, de unde se poate pătrunde-n Shambala! Să ai certitudinea că chiar de la suprafață nu pare să se vadă, spiritul tracic vălurește în adâncuri puteri miraculoase!
Felicitări pentru tăietura în stâncă a versurilor tale! În același spirit invoc și eu lumina! Cu drag te-mbrățișez!
Gerra Orivera
sâmbătă, 08 august 2015
Am citit mai intai poezia 1877 si apoi 2015. Formidabila imagine creata de cele doua portrete ale aceluiasi popor, de fiecare data la ananghie, dar in momente diferite ale istoriei!
Iar poeziile acestea nu te lasa sa stai pe scaun citindu-le, sunt deosebit de mobilizatoare! Te felicit pentru mesajul apasat, in care atat de frumos expui durerea unei natii!
andreionthepoetry
vineri, 07 august 2015
mesajul poeziei tale este dureros de profund , Andrei, si inteleg ce este in sufletul tau cand ai scris aceasta poezie...
pentru mine acest mesaj este fundamental si daca ar fii sa punem mana pe arme...as spune prezent...
te apreciez enorm, Andrei, si ai in mine un tovaras de suflerinta pentru tara lui...
ROLEA NICOLAE
vineri, 07 august 2015
Aurel. trebuie să înţelegi situaţia actuală când se duce un război economic nu cu... bombe, avioane, tancuri. Este suficient să plăteşti cu fârf şi îndesat o mână de politicieni care conduc România şi... guvernezi tu... străin care, din umbră, asupreşti poporul respectiv, mai ceva precum cereau turci bir la graniţă. Pe înţeles, este vorba de... datoriile acumulate şi dobânda acestora. Dacă, nu cresc datoriile datorită avântului economic sau Agricultură, se întervine cu produse mai ieftine din import, iar cele autohtone nevândute... duc la faliment, descurajare căci, fără o piaţă de desfacere datorită acestui fel de sabotaj economic, nu-ţi poţi vinde propiile produse... fier, tablă, oţel de calitate şi deci, închizi fabrici, dai oamenilor salarii compensatorii care se vor termina... deci, să nu credeţi voi că... ruşii, nu cunosc această politică şi acest fel de a anihila (şi ei au procedat aidoma în România distrugând... oţelăriile... rafinăriile... Oltchim, etc) şi aduce la colonie alt stat precum... Ucraina. Sunt... da, în stare să intervină armat dar, să fie liberi... săraci şi curaţi. De fapt, Rusia, este o mare putere economică deloc de neglijat. Partea lor slabă este că... sunt beţivani, curvari, leneşi, etc. Românii în schimb, sunt extrem de vrednici şi se pot adapta la condiţiile de sărăcie etremă deoarece, a fost şi încă mai este un teritoriu... o ţară bogată (a fost grânarul Europei cândva) care atrage... "Tătari", "huni"... etc.
Mulţumesc şi sper să apară acest comentariu... mulţi nu pricep de ce o ţară bogată este totuşi... atât de săracă.
Cu drag,
pavalachepaul
vineri, 07 august 2015
Adrian Maniu
Al. O. Teodoreanu
Alecu Donici
Alecu Russo
Alexandru Alexianu
Alexandru Bogdanovici
Alexandru Hrisoverghi
Alexandru Macedonski
Alexandru Philippide
Alexandru T. Stamatiad
Alexandru Vlahuţă
Alexei Mateevici
Andrei Mureşanu
Anonim
Anton Pann
Artur Enăşescu
Benjamin Fondane
Bogdan Petriceicu Haşdeu
Calistrat Hogaș
Camil Petrescu
Carmen Sylva
Cezar Bolliac
Cincinat Pavelescu
Constantin Mille
Constantin Negruzzi
Constantin Oprişan
Costache Conachi
Costache Ioanid
Dan Botta
Demostene Botez
Dimitrie Anghel
Dimitrie Bolintineanu
Dimitrie Gusti
Dosoftei
Duiliu Zamfirescu
Dumitru Iacobescu
Dumitru Theodor Neculuță
Elena Farago
Elena Văcărescu
Emil Botta
Emil Cioran
Eusebiu Camilar
Gavril Rotică
George Bacovia
George Coşbuc
George Ranetti
George Topîrceanu
George Tutoveanu
Gheorghe Sion
Grigore Alexandrescu
Iancu Văcărescu
Ienăchită Văcărescu
Ilarie Voronca
Ioan Budai Deleanu
Ioan Iacob Hozevitul
Ioan S. Neniţescu
Ioanid Romanescu
Ion Barbu
Ion Heliade-Rădulescu
Ion Luca Caragiale
Ion Minulescu
Ion Neculce
Ion Șiugariu
Iosif Trifa
Iulia Haşdeu
Leonid Dimov
Lucian Blaga
Magda Isanos
Mateiu Ion Caragiale
Matilda Cugler-Poni
Mihai Eminescu
Mihail Kogălniceanu
Mihail Săulescu
Mihail Sadoveanu
Mircea Demetriade
Mircea Eliade
Nichifor Crainic
Nichita Stănescu
Nicolae Iorga
Nicolae Labiş
Octavian Goga
Panait Cerna
Radu D. Rosetti
Radu Gyr
Radu Stanca
Ştefan Octavian Iosif
Ștefan Petică
Traian Demetrescu
Tristan Tzara
Tudor Arghezi
Vasile Alecsandri
Vasile Cârlova
Vasile Conta
Vasile Militaru
Veronica Micle
Victor Eftimiu
Virgil Carianopol
Vladimir Streinu
Zorica Laţcu
Agatha Bacovia
Alexandru Andriţoiu
Alexandru Andrieş
Alexandru Busuioceanu
Alexandru Colorian
Alexandru Lungu
Alice Călugăru
Ana Blandiana
Ancelin Roseti
Andrei Ciurunga
Anghel Dumbrăveanu
Ara Alexandru Șișmanian
Aron Cotruș
Arsenie Boca
Aurel Dumitrașcu
Aurel Pastramagiu
Aurel Rău
Benedict Corlaciu
Camil Baltazar
Camil Poenaru
Cassian Maria Spiridon
Cezar Baltag
Cezar Ivănescu
Christian W. Schenk
Claudia Millian Minulescu
Cleopatra Lorințiu
Constanţa Buzea
Constantin Berariu
Constantin Michael-Titus
Constantin Noica
Corneliu Coposu
Corneliu Vadim Tudor
Dan Deşliu
Dan Rotaru
Daniel Drăgan
Daniel Turcea
Dimitrie Ciurezu
Dimitrie Stelaru
Dinu Flămând
Dominic Stanca
Dumitru Corbea
Dumitru Matcovschi
Dumitru Pricop
Elena Armenescu
Elena Liliana Popescu
Emil Brumaru
Emil Isac
Eta Boeriu
Eugen Cioclea
Eugen Ionescu
Eugen Jebeleanu
Filip Brunea-Fox
Florența Albu
Gabriela Melinescu
Gellu Dorian
Gellu Naum
Geo Bogza
Geo Dumitrescu
George Călinescu
George Dan
George Drumur
George Lesnea
George Meniuc
George Ţărnea
Ghenadie Nicu
Gheorghe Azap
Gheorghe Grigurcu
Gheorghe Istrate
Gheorghe Pituţ
Gheorghe Tomozei
Gheorghe Zanat
Gherasim Luca
Grigore Hagiu
Grigore Vieru
Horia Vintilă
Ileana Mălăncioiu
Ioan Alexandru
Ioan Flora
Ion Brad
Ion C. Pena
Ion Caraion
Ion Dodu Bălan
Ion Horea
Ion Iuga
Ion Miloș
Ion Monoran
Ion Pachia-Tatomirescu
Ion Pillat
Ion Pribeagu
Ion Scriba
Ion Stratan
Ion Vinea
Iulian Boldea
Iulian Vesper
Leo Butnaru
Leonida Lari
Lucian Avramescu
Marcel Breslaşu
Maria Banuș
Mariana Marin
Marin Iorda
Marin Sorescu
Mihai Beniuc
Mihai Codreanu
Mihai Ursachi
Mihu Dragomir
Mircea Cărtărescu
Mircea Ciobanu
Mircea Dinescu
Mircea Ivănescu
Mircea Manolescu
Mircea Micu
Mircea Pavelescu
Mircea Streinul
Miron Radu Paraschivescu
Nichita Danilov
Nicolae Corlat
Nicolae Dabija
Nicolae Davidescu
Nicolae Neagu
Nicolae Țațomir
Nina Cassian
Nora Iuga
Octav Sargețiu
Octavian Paler
Otilia Cazimir
Palaghia Eduard Filip
Paul Sava
Pavel Boțu
Pavel Coruț
Petre Ghelmez
Petre Stoica
Petru Creţia
Radu Cârneci
Radu Tudoran
Rodica Elena Lupu
Romulus Guga
Romulus Vulpescu
Sașa Pană
Sesto Pals
Simion Stolnicu
Sorin Cerin
Spiridon Popescu
Ştefan Augustin Doinaş
Ştefan Baciu
Stefan Tanase
Ștefania Stâncă
Stephan Roll
Theodor Damian
Traian Calancia
Traian Chelariu
Traian Dorz
Traian Furnea
Tudor George
Valeria Boiculesi
Valeriu Gafencu
Vasile Copilu-Cheatră
Vasile Posteucă
Veronica Porumbacu
Victor Sivetidis
Victor Tulbure
Virgil Diaconu
Virgil Gheorghiu
Virgil Teodorescu
Zaharia Bârsan
Zaharia Stancu
Adam Puslojić
Adelbert von Chamisso
Ady Endre
Afanasii Fet
Ahmad Shamlou
Ahmet Hașim
Alain Bosquet
Albert Camus
Alberto Blanco
Alberto Serret
Alceu
Aldo Palazzeschi
Alejandra Pizarnik
Alejo Carpentier y Valmont
Aleksandr Blok
Aleksandr Puşkin
Aleksandr Soljeniţîn
Alexander Penn
Alfred de Musset
Alphonse de Lamartine
Amalia Iglesias Serna
Anaïs Nin
Anatole France
André Breton
André Marie Chénier
Anna Ahmatova
Anne Sexton
Antoine de Saint-Exupery
Antonio Machado
Áprily Lajos
Arany János
Arhiloh
Aristóteles España
Arthur Rimbaud
Attila József
Baba Tahir
Babits Mihály
Balázs Béla
Bartók Béla
Bella Ahmadulina
Bertolt Brecht
Blas de Otero
Bob Dylan
Boris Pasternak
Carl Sandburg
Carlos Drummond de Andrade
Cecilia Meireles
Cesar Vallejo
Cesare Pavese
Charles Baudelaire
Charles Bukowski
Charles Guérin
Charles Perrault
Charles Simic
Christian Morgenstern
Cintio Vitier
Concha Urquiza
Coral Bracho
Dante Alighieri
David Avidan
Dino Campana
Dmitry Merezhkovsky
Dsida Jenő
Du Fu
Edgar Allan Poe
Edith Sodergran
Eduardo Galeano
Edward Estlin Cummings
Edward Hirsch
Efraín Barquero
Efrain Huerta
Eli Galindo
Elizabeth Barrett Browning
Elizabeth Bishop
Emile Verhaeren
Emily Dickinson
Enriqueta Ochoa
ERĀQI
Erich Fried
Erich Kastner
Estanislao del Campo
Eugenio Montale
Eugenio Montejo
Eunice Odio
Evgheni Evtuşenko
Ezra Pound
Fadwa Tuqan
Farkas Árpád
Federico Garcia Lorca
Félix Grande
Feodor Dostoievski
Fernando Pessoa
Fiodor Tiutcev
Firdousi
Forugh Farrojzad
Francesco Petrarca
Francis Jammes
Francois Villon
Franz Kafka
Friedrich Hölderlin
Friedrich Nietzsche
Friedrich von Schiller
Gabriela Mistral
Gabriele d'Annunzio
Georg Trakl
George Gordon Byron
Gérard de Nerval
Gerhard Fritsch
Giacomo Leopardi
Giambattista Basile
Giorgios Seferis
Giosuè Carducci
Giuseppe Ungaretti
Guillaume Apollinaire
Gunnar Ekelof
Gunter Grass
Gustaf Munch Petersen
Hafez
Heinrich Heine
Henry Wadsworth Longfillow
Henry Wadsworth Longfillow
Hermann Hesse
Herta Muller
Hilde Domin
Homer
Horiguchi Daigaku
Howard Nemerov
Hristo Botev
Iannis Ritsos
Ingeborg Bachmann
Iosif Brodski
Ismail Kadare
Ivan Bunin
Jabra Ibrahim Jabra
Jack Kerouac
Jacques Prevert
Jaishankar Prasad
James Weldon Johnson
Jan Twardowski
Jean de La Fontaine
Jeanne-Marie Leprince de Beaumont
Jenny Joseph
Jidi Majia
Joachim Ringelnatz
Joan Maragall
Johann Wolfgang von Goethe
John Berryman
John Keats
John Milton
Jorge Guillén
Jorge Luis Borges
Jorge Teillier
José Ángel Buesa
José Antonio Ramos Sucre
José Emilio Pacheco
Jose Hernandez
José Martí
José Saramago
Jose Watanabe
Joy Harjo
Juan Gregorio Regino
Juan Ramón Jiménez
Juana de Ibarbourou
Juhász Gyula
Jules Romains
Julio Cortázar
Julio Flórez Roa
Kabir
Kalidasa
Karin Boye
Kenneth Patchen
Khalil Gibran
Kobayashi Issa
Kobayashi Issa
Kölcsey Ferenc
Konstantin Balmont
Konstantin Simonov
Konstantinos Kavafis
Kostas Varnalis
Kosztolányi Dezső
Krzysztof Kamil Baczyński
Kusano Shinpei
Langston Hughes
Lao Tse
Leah Lakshmi Piepzna-Samarasinha
Leopold Sedar Senghor
Lev Tolstoi
Li Po
Lina de Feria
Lisa Zaran
Louis Aragon
Louise Gluck
Ludwig Fulda
Ludwig Uhland
Luis Cernuda
Luis de Góngora y Argote
Luís Vaz de Camões
Mahmoud Darwish
Manuel del Cabral
Marc Chagall
Marc Girardin
Margaret Atwood
Margarita Michelena
Margo Tamez
Marina Ţvetaeva
Mario Benedetti
Mario Vargas Llosa
Màrius Torres
Mark Talov
Matsuo Basho
Maurice Maeterlinck
Maxim Gorki
Menelaos Ludemis
Michelangelo
Miguel de Unamuno
Miguel Hernández
Miguel Perez Ferrero
Mihail Lermontov
Moulavi
Muhsin Al-Ramli
Murilo Mendes
Nahapet Kuceac
Najwan Darwish
Nancy Morejón
Nazim Hikmet
Nicanor Parra
Nicolás Guillén
Nikolai Rubţov
Nikolaus Lenau
Nikolay Gumilyov
Nikos Karouzos
Nima Youshij
Octavio Paz
Odisseas Elytis
Olaf Bull
Omar Khayyam
Ömer Faruk Toprak
Oscar Wilde
Osip Mandelştam
P Mustapaa
Pablo Neruda
Pablo Picasso
Par Lagerkvist
Paramahansa Yogananda
Patrícia Galvão (Pagu)
Paul Celan
Paul Eluard
Paul Valéry
Paul Verlaine
Paulo Coelho
Pavol Janík
Pedro Salinas
Percy Bysshe Shelley
Pierre de Ronsard
Pilinszky János
R. S. Thomas
Rabindranath Tagore
Rafael Alberti
Rafael Obligado
Rainer Maria Rilke
Ralph Waldo Emerson
Rasul Gamzatov
Reményik Sándor
Rene Char
Richard Bach
Rimma Kazakova
Robert Burns
Robert Desnos
Robert Frost
Roberto Bolaño
Rolando Cárdenas
Rosario Castellanos
Roy Fisher
Rubén Darío
Rudyard Kipling
Rumi
Ryōkan Taigu
Saadi
Şabestari
Saint-John Perse
Salamon Ernő
Salvatore Quasimodo
Samuel Taylor Coleridge
Sándor Márai
Sandor Petofi
Sappho
Sara Teasdale
Seamus Heaney
Serghei Esenin
Silva Kaputikyan
Sir Muhammad Iqbal
Sohrab Sepehri
Stephane Mallarme
Stephen Crane
Sylvia Plath
T.S. Eliot
Tadeusz Różewicz
Tahsin Saraç
Taras Șevcenko
Tassos Leivaditis
Ted Hughes
Thomas Moore
Titos Patrikios
Tomas Tranströmer
Tóth Árpád
Vasko Popa
Velimir Hlebnikov
Vera Pavlova
Vicente Aleixandre
Victor Hugo
Vinicius de Moraes
Vladimir Maiakovski
Vladimir Nabokov
Voltaire
Vörösmarty Mihály
W. H. Auden
Walt Whitman
Wang Wei
Wilhelm Busch
William Blake
William Butler Yeats
William Carlos Williams
William Ernest Henley
William Shakespeare
William Wordsworth
Wislawa Szymborska
Yahya Benekay
Yuri Kageyama
Arborele-butoi şi-a primit denumirea datorita înfăţisării sale
”Poezia sa, în cea mai mare parte, deşi construită în note grave
Cuvinte mari, abia atingându-se..., valery
Cultivare, cultură și împărtășire!
Zidul de Mărgean, narcispurice
Scrierile poetului conțin informații atât despre motivele și
Trilogia HISTORIARUM, nicu hăloiu
Cartea poate fi achiziționată de pe site: libris.ro
Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creștine, maria.filipoiu
Vă mulțumesc din suflet domnule Andrei Stomff, pentru minunata carte
Zidul de Mărgean, Emilian Lican
vezi mai multe poezii de: stomff
Detalii poezie:
Distribuie pe: