Invictus - William Ernest Henley

Trecând de noaptea grea din jurul meu,


Neagră ca iadul, fără de sfârşit,


Îi mulţumesc oricărui Dumnezeu


Pentru sufletul meu necucerit.


 


În gheara sorţii strâns fără cruţare


Nu am dat înapoi şi n-am strigat


Lovit de întâmplările amare


Capul mi-e-nsângerat, dar nu plecat.


 


Dincolo de blesteme şi de lacrimi,


Pe-acest tărâm de umbră subjugat,


În anii plini de-ameninţări şi patimi


Sunt şi voi fi la fel, neînfricat.


 


Nu mai contează cât de aspru-i drumul,


Ce liste cu pedepse vin mereu,


Eu, azi, al sorţii mele sunt stăpânul-


Sunt căpitanul sufletului meu.


 


traducere de Leonard Neculae


vezi mai multe poezii de: William Ernest Henley



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.