Viroze

Autor:David Daniel Adam


Adăugat de: Daniel Adam

miercuri, 18 noiembrie 2020

Toamna, vremea racită
tremură din toate frunzele.
La asfințit, soarele scuipă
O spută galbui - sângerie
și dispare de pe cerul livid,
care, sleit și toropit de somn
nu-și poate tine aștrii deschiși.
Luna palidă strănută, împroscand
văzduhul cu nori plumburii.
Eu stau cu genunchii la gură
învelit pe fotoliu sorb un ceai cald
și din când în când tușesc
un poem.


vezi mai multe poezii de: Daniel Adam


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Natură
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? nu
  • »» Vrei să fie analizată critic? nu
  • »» Poezia a fost înscrisă în tema săptămânii: Poezia săptămânii nr: CCLVII.


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Salutări!
... și: Baftă!
lumii pare-se-că-i place zâmbetul dintr-o amintire ce zace în sertarul de jos. Aplecarea spre ..., apoi ridicarea și privirea în zare, le activează putința.
Cele bune,
narcispurice
narcispurice
miercuri, 18 noiembrie 2020