Despre moartea mea - Virgil Carianopol

O, n-o să mor, - sunt sigur - n-o să mor
Când haina asta de ţărână învechită,
M-o părăsi, voi lua o altă haină
Pe care-oi lepăda-o iarăşi obosită.

Mereu voi trece dintr-o viaţă-n alta, -
Ca dintr-o casă goală-n altă casă, -
De fiecare dată cu speranţa
Că una decât alta-i mai frumoasă.

O, nu vă bucuraţi că o să mor...
De plec de-aici mă nasc în altă ţară,
Pe răzvrătiţi nu-i lasă viaţa ca să plece,
Pe visători nu-i lasă visele să moară.

Cei care mor sunt ceia care-n viaţă
S-au mulţumit cu ce-au clădit şi-au spus,
Nemulţumiţii nu mor niciodată
Şi cel dintâi nemulţumit a fost Iisus.

Şi dacă totuşi v-o părea că mor
Când se va naşte-alt răzvrătit, sau alt ecou...
Să ştiţi: c-acela-s eu, nemulţumitul
Care-am venit să mă revolt din nou.

(din vol. Scară la cer, 1940)

Adăugat de: ALapis

vezi mai multe poezii de: Virgil Carianopol



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

imi place foarte mult.....
maria
duminică, 30 octombrie 2016