Poezii despre Viaţă:
- Țara ca o pradă
Străin în propria-i ogradă
Stă umilit mândrul popor!
Pe gâtul lui, ca o obadă
Îndureratul Tricolor,
« Ion Scriba » - Două elemente
Steaua înfierbântă piatra cariată.
inima-i o apă. Curge-mă avar.
Rugineste gândul, lacătul din poartă,
trupul meu în tine-i doar un avatar.
« M Horlaci » - Ce bine
Ce bine
...
Ce bine, că pot prin cuvinte,
Să merg, să răzbesc înainte,
« Nicu Hăloiu » - O stea din cer...
Cum ar fi să ai în suflet dor,
Atunci când nu te simți bine,
Dar cerul nu are niciun nor
Și totuși vin crizele de suspine.
« Eugenia Calancea » - după explozie
apocalipsa-i eclipsă si dinozauri,
zgomot de dopuri,
sticle sparte,
privilegii după ploaia cu meteoriți.
« M Horlaci » - Cățeaua
Sub stelele dimineții
îmi aveam , instalate
cuiburi.
aducătoare, ...
« narcispurice » - Infatuare
Eu, mie! arde
m-aș!
Nu-i destulă Lumină!
« narcispurice » - Va veni timpul...
Va veni timpul când te vei
privi în oglindă și vei realiza
că au apărut riduri pe fața
ta din ce în mai multe.
« Eugenia Calancea » - doar mama cunoaste
palmele tac pentru unii,
doar mama cunoaste limbajul durerii,
mi-l scrie acum.
privindu-mi suferința, tăcerea,
« M Horlaci » - Lumea noastră, cu flori la fereastră
Lumea noastră, cu flori la fereastră
...
N-am mai văzut de mult culoarea albastră
A cerului viu, izvorâtor de cuvinte,
« Nicu Hăloiu »