Poezii despre Viaţă:

S-a uscat cireșu-n curtea noastră,
vara s-a dus să-și caute de drum
și toamna stă să plece. Mai adastă
cât să-i dea calului un snop de fân.

Ne pribegim prin cele patru zari
Căutând ce nu vom găsi vreodată
Căci fericirea pura si curată
Nu o vom găsi decât lângă cei de acasă

minte

ca o apă liniștită aș vrea să-mi fii, iubită minte,
să nu te lași ispitită de-ale lumii dulci cuvinte,

cântec de iubire

am căutat o viață, istovită de visare,
să pot să aflu-acel adevăr ascuns,

Milionime de secunda sau mai putin de-ar fi lipsit,
Eu nu v-as mai vorbi acuma, căci n-as mai fi fost zămislit...
Sa fii ființa in astă lume sau un atom in infinit,
O clipă atât doar ne desparte,o clipă și un pas greșit...

viața

ce-o fi viața? lungul drum
al unor ani ce se perindă

Iubirea pradă amintirii,
e soarta noastră de acum,
să nu plângi clipa despărțirii,
nici pașii vieții pe alt drum.

Să nu m-aștepți căci n-am să vin,
m-ai vrut doar de plăcere,
iar chipul tău mi-e azi străin,
străin de-o mângâiere.

Spre inimă în cercuri
Ca valul viața curge,
Ca aerul în ceruri,
Ca râul ce se scurge.

Fi-vom stele căzătoare pe oglinda unui lac,
O poveste-ntr-o odaie unde sufletele tac,
Fi-vom poate o frântură dintr-un cer nemărginit,
Adăpostul unor îngeri pe sub ziduri de granit.