Poezii despre Viaţă:

mama îmi este credință
pot muta munții cu îmbrățisarea ei
privirea-i străbătută de ani
înseninează cerul din mine

Din jilţu-mi de piatră, revăd răsăritul
Prin noaptea ucisă de zori fumegând,
Cobor în speranţă sfidând infinitul
Nisipul scrâşneşte sub talpa de gând.

CE BINE- AR FI !...


Motto:

e noapte si plânge poetul sub luna aprinsă
un far spre largul tristeții
lumina invită
noaptea mult asteptată de îngeri

Pe strada copilăriei, amurgul mai înghite o culoare.
În curând, va fi noapte.

Ți-ai pus și azi tăcerea în norii de pe cer,
pe pajiști de cerneală doar un licorn mai cer
să dezmorțească-amurgul organic dintre noi
cu-o lacrimă de sânge în versurile noi.

Catrenele orașului meu

Am auzit aseară clopote bătând
și m-am întrebat, ce se petrece oare?

”ce frumos sunt”
șoptea efeminat un
Narcis modern trăgând cu ochiul
spre geamul murdar al tramvaiului 41

POSTERITĂȚII ...


Motto:

MESAJ


Cu minciuna și trombonul,