Petec de veche frescă - Vasile Voiculescu

Raiul, gătit, stă mort : pornic nentors.
Lei lungi lâncezeau lângă miori,
Tigri şi gazele moțăiau în flori,
Inorogul părea din câlţi tors,
Caii de cauciuc, taurii tânjitori,
Câini blegi nu ziceau ham,
La umbră dormea dus un maimuţoi - Adam?

Sătul de-această lume nemişcată,
Domnul însuşi tânjea de alt dor
Şi-l zămisli într-o făptură smălţată,
Cu flori, cu fragi, cu mere toată,
Şuie, arzuie,
Tulburătoare,
Cu gheare de petale la mîini şi la picioare,
Cu nou şi fraged iz de păcat,
Leii s-au oprit din căscat,
Fiarele săriră deodată,
Alai cu ea în mijlocul lor,
Centaurii galopau s-o vadă şi iată,
Îngerii se coborau ceată
Să-i cânte laude-n cor.
Albă, goală, neruşinată,
Eva zâmbea galeşă tuturor,
Inima paradisului începea să bată.

(14 ianuarie 1944)

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Vasile Voiculescu








Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.