Legendă poetului Arion - Vasile Voiculescu

L-au azvîrlit din nava ce şovăia sub marfă,
Dintre poveri poetul li s-a părut mai greu.
Dar l-a primit adâncul domesticit de harfă.
Înaltele primejdii te-apropie de zeu.

Lungi lunecări în hăul lăuntricelor creşteri
Şi ochiul fără pleoapă în afunzimi deschis.
Cu focul pus în lanţuri, azurul strâns în peşteri
Dorm stîncile vieţii pe temelii de vis.

Întoarceri fabuloase din orizont de veghe
Şi triplul cer al orei arzînd ca un destin,
Condorii inspirării cu aripa de-o leghe
Rotesc flămânzi în urma strunitului delfin :

Nu-l mai hrăneşte prada ce joacă-n mreaja spumii,
Nici cântătoarea carne-a bătrânelor minuni,
Pândesc leviatanul ascuns pe fundul lumii,
Vuind de prozodia eternelor genuni.

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Vasile Voiculescu








Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.