Ecce homo - Vasile Voiculescu

Ce cazne noi mi-aduce dimineaţă?
Genuni de chin sub paşii mei plăpânzi...
O, Doamne, dă-mi asi cu camătă viaţă
Că pentru fiecare zi îmi ceri dobînzi?

Tot ce-ai creat aici frumos şi mare
Din mine-ai tras cu cleşte de dureri.
Privesc femeia:Carne şi uitare,
Suavă urmă cu cenuşă de plăceri.

Că m-am corcit cu îngeri şi jivine
Şi-ţi scol cu fiecare gând potrivnici noi?
Tu eşti prea sus, lumina de la ţine
Îmbătrâneşte că s-ajungă pin'la noi.

Dar singur trupul fără mîntuire
Pe cruce de păcate-mi răstignesc,
Şi sufletul flamand de nemurire
Cu rădăcini amare îmi hrănesc...

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Vasile Voiculescu








Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.