Călătorie spre locul inimii II - Vasile Voiculescu

Locul inimii noastre? Cine-l știe? Câți îl cer?
Vârtejul cugetelor noastre sălășluiește-n Cer
Și-n el lumina lină a Celui făr' de moarte.

Aspre prăpăstii se sparg în orice ins,
Pe munții sufletului ninși de blesteme
Arde floarea minunilor – Rugul Aprins
Ce-n scrum preface spațiu și vreme.

Doamne, spre locul: inimii noastre? Inimii Tale?
'ndreptează
Pașii rugăciunii obosită de cale,
Acolo unde deodată mintea se deșteaptă trează,
În amiaza Eternității Tale.



1955, decembrie 24, noaptea
București

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Vasile Voiculescu








Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.