Albei-Iulii - Vasile Voiculescu

De tace azi tunul şi nu-şi iau avântul
Cohortele-ntoarse, în lipsa lor sus
Să bubuie glasuri, să tune cuvântul,
Să fulgere slova, în spartul Apus

Olatul cel mare rotit e de ulii
Și nu-i nici o puşcă țintindu-i din zbor,
Dar glasuri viteze mereu Albei-Iulii
Vestească-i plinirea unicului dor:

Regească cetate de veci a Unirii
Pecetie pusă pe-Ardealul hrisov,
Tu matcă a jertfei, stindard dezrobirii,
Eşti scaun dreptăţii, cea far' de istov.

În tine rodeşte de-a pururi în sânge,
Ce-n cazne vărsară cristoșii iobagi,
Năpraznica roată destinul nu-l frânge,
O, Iulie-Albă odraslele-ţi strânge:
Zbucni-va-nvierea hotarelor dragi


(1941)

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Vasile Voiculescu








Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.